EXCLUSIV România cere din nou la Bruxelles amânarea liberalizării la gaze

EXCLUSIV România cere din nou la Bruxelles amânarea liberalizării la gaze

Liberalizarea gazelor ar trebui să se încheie pentru populaţie în anul 2018, dar, în ritmul actual, preţul pieţei va fi atins la sfârşitul lui 2016       FOTO  CORBIS

Autorităţile române negociază cu oficialii Comisiei Europene amânarea liberalizării la gaze naturale, ministrul român delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, ameninţând cu blocarea liberalizării la populaţie, după ce Executivul european a demarat procedurile pentru a da în judecată România pe tema exporturilor de gaze, au declarat, pentru „Adevărul“, surse de la Bruxelles.

Solicitarea vine în condiţiile în care preţul producţiei interne de gaze vândute firmelor a ajuns deja la media europeană, iar, în ritmul actual, preţul pentru populaţie va atinge media europeană la finele anului 2016-începutul anului 2017, cu doi ani mai devreme decât este prevăzut în calendarul adoptat în 2012. 
 
UE vrea şi scumpiri, şi exporturi
 
Pentru companii, termenul final pentru liberalizare este luna octombrie 2014, moment în care preţul gazelor ar fi trebuit să ajungă la nivelul maxim de 119 lei/MWh. Scrisorile de intenţie agreate cu FMI şi CE prevedeau expres posibilitatea de prelungire cu un an a perioadei, până în 2015. Între timp, Guvernul a constatat că preţul actual, de 89 de lei/MWh, se află la acelaşi nivel cu cel de pe bursele europene, aşa că a hotărât îngheţarea nivelului.
 
Pentru populaţie, nivelul de 119 lei/MWh este programat să fie atins în 2018, dar, în ritmul actual, nivelul de 89 de lei/MWh, la care se tranzacţionează gazele pe pieţele europene, va fi atins la finele anului 2016.
 
Comisia Europeană a lansat o procedură de infringement pe motiv că România blochează „administrativ“ exporturile de gaze. Numai că exporturi se vor putea face pe gazoductele Iaşi-Ungheni şi Arad-Szeged în cantităţi limitate. Pe măsură ce exporturile vor fi din ce în ce mai mari, diferenţa trebuie importată, ceea ce înseamnă că populaţia şi firmele vor plăti mai mult.
 
Trei scenarii de amânare pentru companii
 
 
Cristina Toderaş, şefa asociaţiei, a declarat pentru „Adevărul“ că, în cazul în care autorităţile şi-ar fi ţinut promisiunile şi ar fi reajustat calendarul de liberalizare în funcţie de durata avută la dispoziţie, atunci preţul gazelor ar fi trebuit să fie mai mic cu 20-30%. Potrivit calculelor ARCU, există trei scenarii în care s-ar fi putut face liberalizarea: păstrarea preţului-ţintă de 119 lei, dar prelungirea termenului până în decembrie 2015; păstrarea duratei de doi ani, dar ajustarea preţului-ţintă la 89 de lei/MWh cât este acum nivelul pieţei; prelungirea calendarului până în 2015 cum s-a promis şi ajustarea ţintei la nivelul pieţei, de 89 de lei/MWh. 
 
În primul caz, statul ar colecta la buget suplimentar o sumă de 405 milioane de lei, din care 243 de milioane de lei din TVA şi 162 de milioane de lei din impozitul pe profit, potrivit ARCU. În cel de-al doilea scenariu, s-ar aduna în plus la buget 432 de milioane de lei, din care 259 de milioane de lei din colectarea suplimentară de TVA şi 173 de milioane de lei din impozit pe profit. În fine, în cel de-al treilea scenariu statul ar colecta în plus la buget 593 de milioane de lei, din care 356 de milioane de lei din TVA şi 237 de milioane de lei din impozitul pe profit.
 
Firmele, afectate de scumpiri
 
Industria s-a plâns de multe ori în ultimii doi ani de liberalizarea preţurilor la gaze, după ce preţul producţiei interne a crescut de la 165 de dolari pe mia de metri cubi la 330 de dolari. Or, o astfel de scumpire nu poate să fie susţinută de către firme fără efecte negative. De altfel, grupurile E.ON şi GdF SUEZ, care cereau în fază iniţială liberalizarea preţurilor la gaze, au ajuns acum să ceară şi ele amânarea, din cauză că firmele fie intră în insolvenţă, fie îşi reduc consumul de gaze. Din cauza scumpirilor induse accelerat, consumul de gaze s-a redus masiv. Potrivit datelor ANRE, consumul a scăzut anul trecut cu 8%, iar în acest an, în primele cinci luni, a mai scăzut cu încă 6%. 
Industriaşii au acuzat că „liberalizarea“ nu este altceva decât o serie de scumpiri artificiale şi că nu există o „piaţă“ a gazelor cu adevărat, din moment ce România are doar doi producători, Romgaz şi Petrom, şi o singură sursă de import, Rusia.
 
Tranzacţii obligatorii pe bursă 
 
Dacă în cazul electricităţii liberalizarea înseamnă creşterea etapizată, până la nivelul de 100%, a ponderii energiei electrice achiziţionate de pe bursa de specialitate, în cazul gazelor sunt prevăzute doar creşteri de preţ, neexistând până de curând o bursă a gazelor. 
 
Abia luna trecută a fost introdusă obligativitatea tranzacţionării pe bursă a gazelor naturale, Petrom şi Romgaz fiind acum obligate să vândă transparent 20% din producţia lor. Niculae Havrileţ, preşedintele ANRE, a anunţat recent că de la 1 ianuarie obligaţia producătorilor va creşte la 50%. Potrivit legislaţiei, de la 1 martie 2015 vor fi obligaţi să tranzacţioneze pe bursă gazele disponibile şi furnizorii, inclusiv importatorii. Pieţele pe care se pot vinde gaze sunt OPCOM şi Bursa Română de Mărfuri (BRM).
 
Obligativitatea tranzacţionării pe bursă şi-a arătat deja roadele: Petrom a vândut în luna iulie 180.200 MWh de gaze la un preţ de 85,33 lei/MWh, mai mic decât cel de 89 de lei care este reglementat pentru consumatorii non-casnici. În viitor, pe măsură ce cantităţi tot mai mari se vor tranzacţiona pe bursele de gaze şi preţul va scădea.

Mai puteţi citi:
 

citeste totul despre: