Ghidul plasamentelor pentru anul 2013
0
Investitorii se refugiază din nou în metalele preţioase şi riscă doar pe ţiţei. Valutele sunt prea instabile pentru mizele mari, iar băncile dau dobânzi la limita inflaţiei.
Pe baza estimărilor afişate de bursele internaţionale, dar şi de bănci sau alte platforme investiţionale, „Adevărul“ vă propune o incursiune în viitoarele cotaţii (cu scadenţe în perioada septembrie-decembrie 2013), pentru a vedea pe ce creşteri mizează investitorii în acest an.
Câştigul din depozite acoperă doar inflaţia
În prezent, băncile comerciale oferă dobânzi medii de aproximativ 6% pe an pentru depozitele în lei constituite pe o perioadă de 9 luni. Astfel, la un depozit de 1.000 de lei, câştigul din dobândă la finalul celor 9 luni de economisire va fi de aproximativ 38 de lei. Numai că banca va aplica acestui câştig impozitul de 16% pe care deponentul îl datorează statului. Atunci când alegi depozitul, nu trebuie să te uiţi numai la dobândă, ci şi la comisioane, care pot muşca destul de mult din câştigul acumulat în perioada de economisire. Unele bănci percep comisioane pentru deschidere sau închidere cont curent, de administrare sau de depunere, respectiv retragere numerar. Mai mult, dacă retragi numerar din depozit înainte de scadenţă, vei pierde toată dobânda acumulată.
La depozitele în lei cu scadenţa la 9 luni, cele mai multe bănci oferă o dobândă de 3,5% pe an. Cu cei 1.000 de lei luaţi în calcul, putem cumpăra în prezent 230 de euro. Astfel, la finalul perioadei de economisire, suma acumulată va fi de 235 de euro, respectiv un câştig de 5 euro. Având în vedere că prognozele indică un curs de schimb de 4,42 lei/euro la finele anului, echivalentul în lei al sumei economisite va fi şi el mai mare. Mai exact, 1.038,7 lei, adică un câştig de 38,7 lei. Şi pentru acest câştig se va aplica impozitul de 16%.
O altă variantă de a economisi, propusă de bancă, sunt fondurile de investiţii administrate de companiile specializate din grup. Aceste societăţi de administrare vor investi banii dumneavoastră în fonduri care au o anumită structură, pe ponderi – titluri de stat, acţiuni, certificate de depozit, depozite bancare. În unele cazuri, societăţile de administrare oferă „investitorului“ un randament minim garantat. Fondurile de investiţii au avut însă, în ultimii ani, randamente peste cele oferite de depozitele bancare.
Aurul, grâul şi petrolul, vedetele creşterii
Pentru cei care vor să încerce investiţii mai de amploare, cum sunt cele pe bursă, aurul şi grâul ar putea fi alegerea câştigătoare. În contractele internaţionale tip „futures“, investitorii anticipează scumpiri doar la aur, grâu şi petrol, stagnarea preţului la argint şi o ieftinire destul de substanţială a porumbului. În România, cursul euro şi al dolarului va fi stabil doar pe termen lung (6-9 luni), cu fluctuaţii relativ ample pe termene mai scurte, reiese din tranzacţiile afişate de Bursa din Sibiu.
Pe aceste pieţe, numite generic „futures“, comercianţii îşi negociază preţurile din momentul unei scadenţe viitoare, astfel încât la data livrării să fie protejaţi de riscurile inerente tranzacţiilor de lungă durată. Spre exemplu, partenerii stabilesc un curs pentru o anumită valută la o dată prestabilită din toamna sau iarna acestui an, urmând ca în respectiva zi (scadenţă) să se facă plata indiferent de cursul la care s-a ajuns efectiv în acel moment.
În cazul euro, pe piaţa Futures a Bursei Financiare Sibex de la Sibiu, avem o cotaţie de 4,36 lei la zi şi de 4,48 lei în septembrie 2013, în timp ce pentru scadenţa decembrie cotaţia coboară la 4,42 lei. La fel, preţurile diverselor mărfuri cu o anumită importanţă au cotaţii anticipative care conturează cum vor evolua până la sfârşitul acestui an afacerile din acele sectoare de activitate.
Cuvântul de ordine este moderaţia
Bursa de la Chicago are cotaţii Futures pentru o categorie amplă de mărfuri, din care am ales, pentru exemplificare, aurul, argintul, petrolul, grâul şi porumbul. Dintre toate acestea, doar grâul şi aurul au o tendinţă evidentă de creştere a cotaţiilor cu scadenţa în decembrie 2013, în timp ce ţiţeiul şi argintul ar putea avea preţuri comparabile cu valorile actuale, iar la porumb se obsevă chiar o tendinţă de scădere.
Toate aceste evoluţii au în comun moderaţia, în sensul că între preţurile actuale şi cele viitoare, estimate pentru decembrie, sunt semnalate diferenţe mici. O posibilă explicaţie pentru această evoluţie a preţurilor vine din nesiguranţa investitorilor, care par să revină la mai vechiul „refugiu“ aur şi nu mai riscă prea mult pe valutele-vedetă. Se mai poate observa şi că mărfurile comestibile, cum ar fi cerealele sau cafeaua, încep să câştige teren în preferinţele investitorilor.
Se încarcă comentariile...
