PREMIERELE TOAMNEI „Noul locatar“  al lui Eugen Ionescu poposeşte la Teatrul Nottara din Bucureşti

Toamna începe la Teatrul Nottara cu premiera pentru presă a spectacolului „Noul locatar“, scris de Eugène Ionesco (traducerea: Vlad Russo şi Vlad Zografi).Primele două reprezentaţii din stagiunea 2014-2015 ale acestei producţii teatrale vor avea loc pe 20 şi pe 21 septembrie 2014, de la ora 19.00, la Sala Horia Lovinescu a Teatrului Nottara.

Rolul principal, în spectacolul "Noul locatar" este interpretat de Francisco Alfonsín, un actor spaniol care a jucat atât pe scene din ţara natală, cât şi în Franţa şi Marea Britanie. Alături de el, îi vom revedea în această montare pe actorii Teatrului Nottara:  Ada Navrot, în rolul Portăresei, Ion Grosu şi Gabriel Răuţă, în rolurile celor doi hamali.

Eugène Ionesco, dramaturg francez, martor al celor mai zbuciumate perioade ale secolului XX (cele două Războaie Mondiale), a înţeles cât de absurdă devine existenţa omului sub imperiul fricii şi al   non-comunicării. În piesele sale scriitorul a reuşit să cultive un sens metafizic, care îi salvează personajele de la dezumanizarea totală, conferindu-le o stranietate aparte dar şi oarecare candoare. Acesta este şi cazul personajului principal din Noul locatar. Mutarea lui într-un nou apartament ia proporţii apocaliptice. Spectacolul înfăţişează bogăţia lumii interioare a personajelor, reflectând-o în exterior şi prin multitudinea de obiecte, care aglomerează spaţiul până la sufocare.

Piesa "Noul locatar" a fost scrisă în trei zile, pe când însuşi autorul se muta, de la un număr la altul, pe aceeaşi stradă. Este un text mai puţin montat, care însă a avut câteva realizări memorabile, printre care şi cea de la Northern Stage Ensemble din Newcastle în anul 2004, în regia aceluiaşi Gábor Tompa.

Mă bucur să reîntâlnesc o piesă pe care am mai făcut-o în Anglia, împreună cu Helmut Stürmer şi cu Francisco Alfonsín; el a fost şi acolo străin – este o alegere conştientă pentru că, pentru mine, acest personaj, Noul locatar, este un străin. Străin, pentru mine, nu înseamnă doar o persoană aflată în altă ţară, ci, în sens metafizic şi, chiar şi fizic; se pare că de multe ori suntem străini în propria noastră ţară, în propria noastră familie sau în propriul trup.  “Noul locatar” este o piesă specială în opera ionesciană, care nu seamănă nici cu “Rinocerii”, nici cu “Cântăreaţa cheală” sau cu seria care îl are printre personaje pe Bérenger. Mi se pare una dintre cele mai poetice piese ale sale, în care apare acel suflu al morţii ce străbate toate textele sale. (…) Piesa pare minimalistă şi chiar repetitivă de la un moment dat, dar de aici decurge o structură muzicală specială. (…) Discutam cu toţii, că fiecare s-a mutat, la un moment dat, dintr-un loc în altul, din mic în mare sau dintr-o ţară în alta, dar cred că aici este vorba de ceva mai important; este vorba, probabil, despre acea mutare pe o altă lume şi despre ce ne rămâne la sfârşitul acestei mutări, în care se sintetizează întreaga viaţă, când, deşi înconjuraţi de obiectele adunate de-a lungul întregii noastre vieţi, ne rămân, de fapt, doar amintirile. (…) Actualitatea acestui text constă în faptul că se pare că a apărut o schimbare în acea tradiţie pe care eu am avut şansa să o trăiesc, atunci când obiectele de valoare – bibliotecile, obiectele de artă şi de cultură – erau moştenite din moşi strămoşi, din tată-n fiu. Acest obicei pare să se schimbe şi să devină fragil în această lume a tehnologiei şi a modernităţii, a declarat regizorul Gábor Tompa (foto).

Marea surpriză a acestei întâlniri a venit din partea doamnei Marie France Ionesco care a trimis câteva gânduri auditoriului şi echipei spectacolului Noul locatar, într-o scrisoare deschisă, prezentată în traducerea şi lectura domnului Vlad Russo.

(…)Locatar, aşadar un ocupant temporar, beneficiar, fără să o fi cerut, al unui contract efemer pentru un apartament pe care vrea să-l orânduiască pe măsura lui. Ce este însă acest straniu apartament? E viaţa omului, fireşte. Viaţa de-a lungul căreia acumulează posesiuni derizorii şi inutile, bunuri materiale de tot felul, mobile, bogăţii, ca şi bunuri imateriale, tot atât de derizori, cultură, amintiri etc. Numai că toate aceste bunuri, care îi oferă aparent linişte şi siguranţă, vor fi, în cele din urmă, mormântul lui, mormântul nostru. Nu e vorba câtuşi de puţin aici – aşa cum am citit undeva în presa românească – de triumful dezordinii, interpretare reductivă, întrucât este pur psihologică… ci de invazia lucrurilor materiale care ne sufocă, şi are loc în dauna celor spirituale, în dauna unei spiritualităţi absente, fiindcă a fost îndepărtată, evacuată de acumularea materială.(…) Această acumulare, această proliferare aducătoare de moarte nu e decât o manifestare a deficitului ontologic concretizat în inflaţia monstruoasă a obiectelor, o manifestare a abisului care pune în primejdie apartenanţa noastră la o esenţă spirituală de atâtea ori ascunsă din păcate, nevoia noastră de infinit, setea noastră, conştientă sau nu, de Dumnezeu, a declarat Marie France Ionesco.

Festivalul Internaţional de Teatru Fest(in) pe Bulevard

Teatrul Nottara pregăteşte pentru noua stagiune, premiere ale unor regizori de succes, ediţia a doua a Festivalului Internaţional de Teatru Fest(in) pe Bulevard, expoziţii, aniversări şi alte evenimente inedite. O parte dintre producţiile teatrului vor participa în acest an, la festivaluri în ţară sau vor avea turnee în străinătate.
Stagiunea s-a deschis cu două comedii foarte îndrăgite de public!

Astfel, s-a reluat Soţul păcălit de Molière - unul dintre cele mai longevive spectacole de pe scenele teatrelor bucureştene (se joacă de peste 15 ani, cu mare succes de public). În această montare, semnată de regizorul Mircea Cornişteanu îi puteţi (re)vedea pe Ion Haiduc şi Cerasela Iosifescu. Duminică, 7 septembrie, vă invităm să îl urmăriţi pe actorul Mircea Diaconu, în spectacolul Scandal la Operă! de Ken Ludwig, regia: Petre Bokor. Ambele spectacole se joacă la Sala Horia Lovinescu, de la ora 19.00.

Cu ocazia deschiderii noii stagiuni, foaierul Sălii Horia Lovinescu a găzduit un eveniment special: expoziţia artistului Mihai Teodor Olteanu, intitulată ţărmuri. flori. îngeri păzitori. miresme. culori. În cadrul ei, vor fi expuse 44 de lucrări „inspirate din întâlnirea cu ţărmul grecesc, cu arta Greciei Antice, cu frumuseţea trupului feminin, redescoperită de greci. Expoziţia este închinată luminii, bucuriei şi iubirii veşnice.”, după cum afirmă artistul. Mihai Teodor Olteanu este cunoscut ca „pictorul Revoluţiei de la Timişoara” şi a participat la sute de expoziţii personale şi de grup, în oraşe din România, dar şi la Haga, Amsterdam, Budapesta sau Lyon. Tablourile lui se regăsesc şi în colecţii private, ale unor importaţi şefi de stat.

În această stagiune, Victor Ioan Frunză, Cristi Juncu, Alexandru Mâzgăreanu şi Diana Lupescu sunt câţiva dintre regizorii care vor avea spectacole în premieră, pe scenele Teatrului Nottara. În plus, publicul se va putea bucura şi de producţiile deja cunoscute ale teatrului, jucate cu succes în ultimii ani şi apreciate atât în România cât şi în străinătate. De asemenea, vor avea loc turnee în Cehia, Franţa sau Germania precum şi participări la festivaluri de prestigiu din ţară.

Cea de-a doua ediţie a Festivalului Internaţional de Teatru Fest(in) pe Bulevard se va desfăşura în perioada 11-18 octombrie şi va cuprinde spectacolele din ţară şi din străinătate, împărţite în două secţiuni: cea competitivă Mici crize... (şi) electorale precum şi secţiunea Bulevardul Comediei. Evenimentul toamnei, de la Teatrul Nottara, va fi completat cu spectacole-lectură, lansări de carte şi colocvii.