Care a fost viaţa evreilor stabiliţi în România înainte şi după al Doilea Război Mondial, ce s-a întâmplat cu casele şi averile lor, dar şi cu cei care au rămas în ţară, cum arată monumentele construite de comunităţile de evrei astăzi, ce se întâmplă cu cimitirele şi cu sinagogile din fiecare oraş, toate acestea sunt doar câteva dintre întrebările la care reporterii adevarul.ro au încercat să ofere răspunsuri cititorilor.

Evreii în Bucureşti sunt emenţionaţi în cărţile de istorie încă din secolul al XVI-lea, ca medici la curtea domnească sau comercianţi. Aceştia veneau de la sud de Dunăre, de la Istanbul sau de la Salonic, Grecia.

Comunitatea evreiască din Capitală era sufletul comerţului pe Lipscani şi la Obor, în secolul al XIX-lea

În Bucureştiul începutului de secol al XIX-lea era o comunitate destul de bine conturată, formată din croitori, ingineri, comercianţi, medici sau vopsitori, comunitatea evreiască dădea o pată de culoare Capitalei noastre, fiind sufletul comerţului. Cele mai multe aşezări ale lor se aflau în zonele cu vad comercial, Lipscani şi Obor.

Mai târziu, în secolul al XVII-lea, în vremea lui Brâncoveanu, aceştia plăteau impozite ca breaslă. Iar în anul jurul anului 1740 comunităţile evreieşti erau menţionate în oraşe ca Roman, Bacău şi Galaţi. După Unirea Principatelor, aceştia au imigrat masiv spre Bucureşti şi s-au aşezat în majoritate în jurul zonei locuite de conaţionalii de rit spaniol pe străzile Sf. Vineri, Văcăreşti,  Mircea Vodă, Anton Pann, începutul Caii Dudeşti, potrivit Reţeua Literară.

Adevărul.ro vă spune povestea evreilor din Bucureşti, cum îşi duceau zilele, cum se distrau şi unde se rugau evreii secolului trecut, în Bucureşti. Acum, în oraş mai sunt doar câteva mii.

În Sibiu: de la 2.000 de evrei, la 45

Comunitatea evreiască din Sibiu, care avea la un moment dat aproape 2.000 de membri, mai numără acum doar 45 de persoane, în tot judeţul, toţi oameni vârstnici. Sinagoga de pe strada Constituţiei a rămas în picioare, însă nu se mai oficiază aici servicii religioase, iar din cele două cimitire evreieşti din oraş doar în cel de lângă cimitirul municipal se mai fac înmormântări.

Primul document care menţionează numele unui evreu căruia i se aprobă să se stabilească în Sibiu datează din 1845, iar la primul recensământ organizat de către monarhie, în 1870, populaţia evreiască din Sibiu însuma 168 de persoane, 0,88 la sută din populaţia totală. 10 ani mai târziu, numărul creşte la 310.

 

 

 

În Arad, evreii au fost prezenţi încă din Evul Mediu

Dacă în trecut fiecare comunitate de evrei din ţară număra mii de persoane, acum numărul lor a ajuns la câteva sute. Aşa s-a întâmplat şi în Arad. Cu toate acestea cei care au rămas se implică în diverse activităţi.



În vechime, prin „Regiunea Aradului” se înţelegea teritoriul situat la nordul râului Mureş, între actuala frontieră vestică a României până la Zam şi bazinul Crişului Alb până la Hălmagiu. Există indicii că deja în Evul Mediu evreii au desfăşurat în această zonă comerţ cu sare şi alte produse, folosind transportul pe Mureş. Mai precise sunt informaţiile despre prezenţa evreilor la Ineu şi mai ales la Lipova, începând din perioada pătrunderii turceşti (sec. XVI-XVII).

 

Monumentele evreieşti din Oradea, în renovări

Sinagogile din Oradea stau drept dovadă că, de-a lungul vremii, comunitatea evreiască a fost în plină dezvoltare în Oradea. Chiar dacă trecerea anilor le-a degradat şi transformat, mai de grabă, în ruine decât în monumente demne de vizitat, în ultimii autorităţile s-au implicat în restaurarea lor, au încercat să acceseze fonduri europene şi, sperăm, nu peste mult timp acestea îşi vor recăpăta statutul pe care-l merită.

 

 

Evreii din Brăila, cea mai puternică etnie

Evreii din Brăila au fost cea mai puternică etnie, comunitatea care a ridicat Portul din punct de vedere economic, a dat plus valoare micului comerţ şi a dus la înflorirea oraşului. Evreii au fost aceia care au pus bazele comerţului şi au deţinut proprietăţi chiar în zona istorică a oraşului.

Sinagoga din Turnu Severin, transformată în birou notarial

Singurul lăcaş de cult evreiesc din Drobeta-Turnu Severin, o sinagogă construită în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, a fost transformat în cabinet notarial şi de avocatură, după ce Federaţia Comunităţii Evreilor din România a vândut clădirea.

Acum, doar cimitirul evreiesc mai aminteşte că la Drobeta-Turnu Severin a existat o comunitate de evrei.

Primele dovezi ale existenţei evreilor în Focşani, din secolul XVII

În urmă cu 70 de ani, comunitatea evreiască din Focşani număra peste 6.000 de suflete, adică 10% din populaţia oraşului, membrii acestei comunităţi reuşind să contribuie din plin la dezvoltarea oraşului, încă dinainte de primul Război Mondial.

Dacă în urmă cu 70 de ani comunitatea evreiască din municipiul Focşani era foarte puternică şi reprezenta 10% din populaţia oraşului, acum evreii din Focşani pot fi număraţi pe degete.

În 1900, peste 51% din populaţia Botoşanului erau evrei

Istoricii spun că evreii au ajuns în Botoşani în primele decenii ale secolului al XVIII lea. Numărul lor a crescut, în timp, astfel că în anii 1780 comunitatea avea şi un staroste, iar în jurul anilor 1900 peste 51% din populaţia Botoşaniului era de origine evreiască.

Dacă în anii 1900 mai bine de jumătate din populaţia Botoşaniului era reprezentată de evrei, astăzi, numărul lor abia depăşeşte 100.

Majoritatea evreilor din Maramureş au plecat în Israel

În judeţul Maramureş trăiau aproximativ 50.000 de evrei, majoritatea dintre aceştia în Maramureşul Istoric. În acest moment numărul evreilor din comunităţile din Maramureş a scăzut dramatic, comunitatea băimăreană numărând aproximativ 85 de membri.

Dacă în urmă cu 70 de ani, în Maramureş existau peste aproximativ 40.000 de evrei, în ziua de astăzi numărul acestora este mult mai mic.

Comunitatea evreiască din Ploieşti, o istorie de peste trei secole

Ploieştenii care au trecut pe strada Basarabi şi au admirat sinagoga Beth Israel nu ştiu, poate, că în oraş există, încă, o comunitate de evrei, împuţinată de vremuri şi istorie, dar la fel de unită şi tradiţionalistă. Înainte de Primul Război Mondial, în Ploieşti trăiau 10.000 de evrei, acum mai sunt doar aproximativ 50.

În Sălaj: de la 14.000 de membri, la 50

O comunitate prosperă, cu o cultură şi cu tradiţii aparte, cu un spirit antreprenorial ieşit din comun, aşa era comunitate evreiască din Sălaj. În perioada interbelică, populaţia evreică din Sălaj număra aproape 14.000 de membri. Astăzi, în judeţ trăiesc mai puţin de 50.

Evreii din Banat, stabiliţi aici încă de pe vremea dacilor

Istoria evreilor în România este, cu siguranţă, bimilenară. În ceea ce priveşte Banatul, se pare că aceştia au preferat zona Clisurii Dunării, încă de pe vremea provinciei romane Dacia. Secolele II-IV este perioada în care primii evrei se stabilesc în Banat, cu precădere în castrele romane de pe linia Tabullei Peutingeriana (Lederatta-Tibiscum-Aizis-Berzobis).

Deşi sunt istorici care vorbesc despre o prezenţă a evreilor în perioada dacă, nu sunt dovezi arheologice în acest sens şi este greu de crezut că, deşi dacii erau tot monoteişti, nu se poate dovedi o prezenţă iudaică în Dacia înainte de războaiele cu Traian.

Evreii au dezvoltat numeroase afaceri în Vaslui

Notele din arhive arată că, în anul 1943, târgul Vasluiului avea o populaţie de 13.000 de oameni, din care mai bine de 3.800 erau evrei. Binenţeles că, evreii migraţi în ţara noastră nu au venit cu buzunarele goale, iar cu banii pe care îi aveau au dezvoltat numeroase afaceri tradiţionale, acaparând aproape tot ceea ce însemna comeţ. La fel s-a întâmplat şi la Vaslui, aici unde comunităţile de evrei au construit spaţii moderne, cu etaj, care aveau dublă utilitate: locuinţă şi magazin.

Oraşul Vaslui, ca multe alte urbe din România, a fost unul din locurile în care comunitatea evreiască a fost în plină dezvoltare, reprezentând, la un moment dat, mai bine de o treime din populaţie.

Satu Mare: unul dintre cele mai importante centre rabinice ale Transilvaniei

Satu Mare a fost unul din cele mai importante centre rabinice ale Transilvaniei, dinastia hasidică de Sătmar, fiind una dintre cele mai cunoscute dinastii de rabini. Printre rabinii hasidici sătmăreni s-a aflat şi Joel Teitelbaum, rabin-şef al oraşului New York după cel de-al doilea război mondial.

Dintre cele trei sinagogi mari şi cele 25 de case de rugăciuni care funcţionau în oraş, astăzi mai există doar sinagoga ortodoxă din strada Decebal şi doar 100 de evrei.

Cimitirele evreieşti din Bistriţa Năsăud: locuri de plantat castraveţi şi varză

În prezent, în  Bistriţa-Năsăud mai există doar 18 evrei, în ciuda faptului că erau cândva câteva mii. Sinagoga existentă în Bistriţa, construită în 1856 a fost transformată în centru multicultural, găzduind concerte, expoziţii şi chiar filme, în timp ce multe din cimitirele unde se odihnesc evreii au fost transformate în grădini, folosite pentru a cultiva castraveţi sau varză.

Comunitatea evreiască din Bistriţa s-a înfiinţat în 1848, membrii săi participând la viaţa economică şi socială a municipiului. Aceştia şi-au creat instituţii de învăţământ şi o sinagogă, construită în 1856, care se numără printre cele 7 sinagogi din România cu o vechime mai mare de 100 de ani.

Evreii din Târgu Mureş, foarte uniţi

Comunitatea evreiască din Târgu-Mureş, deşi nu una impozantă numeric în zilele noastre, a reprezentat o importantă parte a istoriei oraşului şi a impresionat datorită unităţii de care dădea dovadă. Negustori desăvârşiţi, evreii mereu s-au ajutat între ei, astfel încât aceştia şi-au permis construcţia unei Sinagogi în apropiere de centrul oraşului.

De-a lungul Mureşului, în secolul al XVII-lea, s-au stabilit primele familii evreieşti. La doar o sută de ani distanţă, Târgu-Mureş avea cea mai mare comunitate evreiască dupa Alba Iulia, iar la începutul secolului XX, comunitatea evreiască număra peste 6.000 de membri.

Ultimul rabin al evreilor hunedoreni, Alexandru Max, a murit în 2009

În anii 1940, la începutul celui mai întunecat deceniu din istoria zonei, unul al războaielor şi ororilor acestora, comunitatea evreiască număra în judeţul Hunedoara circa 5.000 de oameni. Cele mai multe familii de evrei au locuit în zona Haţegului, în Deva şi în Valea Jiului.

Anii celui de-al doilea război mondial au schimbat radical destinul comunităţii evreieşti, care în prezent pare dispărută cu totul. Niciuna dintre cele patru sinagogi existente în judeţ (în Deva, Hunedoara, Haţeg şi Orăştie) nu mai funcţionează. Ultimul rabin al evreilor hunedoreni, Alexandru Max, a trăit în Deva până în anul 2009 (a decedat atunci la vârsta de 80 de ani) şi a avut în grijă sinagoga construită la sfârşitul secolului al nouăsprezecelea.

Galaţi: 140 de evrei rămaşi din 17.000

Dacă în perioada interbelică existau 17.000 de evrei gălăţeni, astăzi mai sunt 140, cei mai mulţi bătrâni. Doar patru copii evrei mai trăiesc în Galaţi aşa că viitorul comunităţii este previzibil. Cândva a patra ca mărime şi organizare din România, Comunitatea Evreilor din Galaţi mai numără astăzi doar 140 de membri (în această statistică fiind cuprinşi şi cei 25 de români, soţi şi soţii din familii mixte).

12.000 de evrei în Timişoara, în perioada interbelică

Timişoara multiculturală a fost, la începutul secolului al XX-lea, şi un important centru al evreilor. Comunitatea iudaică din oraş număra în jur de 12.000 de suflete în perioada interbelică, fiind un veritabil motor economic al Timişoarei.

Astăzi, micuţa comunitate evreiască numără doar aproximativ 600 de persoane ţinute în evidenţă. Evreii din Timişoara se luptă din răsputeri să şi păstreze identitatea şi să menţină vie flacăra credinţei strămoşeşti.

În Alba Iulia: monumentele evreieşti întreţinute, tradiţiile respectate

Comunitatea evreilor din Alba, cândva cea mai importantă din Transilvania, mai are în prezent doar câţiva zeci de membri. Cu toate acestea, bunurile comunităţii, care pot fi oricând puncte de interes turistic, sunt atent întreţinute, iar obiceiurile sunt respectate.

Cluj: de la 16.000 de evrei, la 400

Comunitatea evreiască din Cluj, una dintre cele mai mari din Transilvania, are o poveste demnă de un documentar. De la cei peste 16.000 de evrei care trăiau în inima Ardealului în 1941, conform statisticilor, azi, în 2013, figurează în actele Comunităţii Evreieşti doar în jur de 400.

Primii evrei sunt menţionaţi în documentele Clujului în a doua jumătate a secolului al XV-lea.

Comunitate evreiască din Buzău s-a stins

Cimitirul Israelit din Buzău, cu capela din incinta sa, era cândva centrul religios dar şi administrativ al comunităţii iudaice. În perioada interbelică, târgul Buzăului era locuit de peste 2.500 de evrei, minoritate care la acea vreme reprezenta o pondere însemnată a populaţiei. Odată cu trecerea anilor, comunitatea s-a stins încet iar cimitirul a ajuns un loc al nimănui.

Tulcea: cartierul evreiesc, una dintre cele mai bune zone din oraş, astăzi

O comunitate care acum un secol număra aproape 2.000 de tulceni mai adună, astăzi, câteva zeci de persoane. Casele le-au fost dărâmate, evreii au rămas fără micile lor „afaceri“, trimişi la munci umilitoare şi apoi izgoniţi, iar cartierul evreiesc este astăzi una dintre cele mai bune zone din municipiu.

Evreii au ajuns în Iaşi încă din secolul XV

Iaşiul a fost printre primele oraşe din ţară în care s-a aciuat comunitatea evreiască. În cimitirul Ciurchi, situat în partea de jos a oraşului, există pietre istorice ce conţin nume evreieşti, cele mai vechi datând din secolul al XV-lea. Cea mai veche ar fi din 1457, odată cu înscăunarea ca domnitor al Moldovei al lui Ştefan cel Mare şi se crede că ar aparţine unui medic evreu venit din Polonia.

În trecut, numărul evreilor constituia un procent important din populaţia Iaşiului. Comunitatea s-a pierdut însă în negura istoriei, în Capitala Moldovei mai fiind în prezent în jur de 200 de familii.

Constanţa: de 50 de ori mai mulţi evrei, înainte de război

Altădată o comunitate înfloritoare, evreii din Constanţa au ajuns să numere actualmente în jur de 60 persoane, dintre cei 6.200 evrei din toată ţara. Înainte de război, la Constanţa, erau de 50 ori mai mulţi.

Tot atunci existau la Constanţa şi două sinagogi: una sefardă în stil gotic-catalan şi una aşkenază, ambele construite în anii 1910. Prima situată pe strada Mircea a fost demolată de comunişti sub regimul Ceauşescu, iar a doua – situată în zona veche a oraşului, pe strada C.A.Rosetti - este abandonată, fiind acum o ruină.

În Bacău au rămas 170 de evrei

Comunitatea evreilor din Bacău numără aproximativ 170 de membri, comparativ cu perioada dinaintea celui de-al Doilea Război Mondial, când numărul lor depăşea 40% populaţia judeţului.

În urmă cu o săptămână, Hanri Vidgar, liderul lor, s-a stins din viaţă. Încă nu se pune problema numirii unui alt preşedinte, însă, cel mai probabil, alegerea se va face între secretarul Izu Butnaru şi inginerul Hainrich Brif, cantor la Sinogoga Mică din Bacău.

La acest articol au contribuit: Ramona Găină, Claudia Untaru, Florina Barbu, Nicoleta Butnaru, Corina Macavei, Cristina Răduţă, Ştefan Borcea, Miruna Luca, Cosmin Carp, Dana Mihai, Olimpia Man, Cristin Franţ, Ionuţ Balaban, Cristina Cicău, Bianca Sara, Alexandru Ramadan, Daniel Guţă, Ştefan Both, Dorin Timonea, Florina Pop, Iulian Bunilă, Claudia Petraru, Ionuţ Benea, Sânziana Ionescu, Olimpia Filip, Marius Mototolea.