FOTO VIDEO Banatul Montan una dintre cele mai vechi gazde a evreilor în România

Sinagoga din Caransebeş este un simbol al prezenţei evreilor în Banatul Montan

La Reşiţa cimitirul evreiesc încă mai este o realitate, deşi arată dezolant, iar comunitatea din Banatul Montan se poate încă mândri cu sinagogile din Reşiţa şi Caransebeş.

Istoria evreilor în România este, cu siguranţă, bimilenară. În ceea ce priveşte Banatul, se pare că aceştia au preferat zona Clisurii Dunării, încă de pe vremea provinciei romane Dacia. Secolele II-IV este perioada în care primii evrei se stabilesc în Banat, cu precădere în castrele romane de pe linia Tabullei Peutingeriana (Lederatta-Tibiscum-Aizis-Berzobis). Deşi sunt istorici care vorbesc despre o prezenţă a evreilor în perioada dacă, nu sunt dovezi arheologice în acest sens şi este greu de crezut că, deşi dacii erau tot monoteişti, nu se poate dovedi o prezenţă iudaică în Dacia înainte de războaiele cu Traian.
Referindu-ne acum la prezenţa evreiască pe teritoriul Banatului, vom putea spune că cele mai vechi urme ale acestora datează din perioada romană, între se.II-IV. O monedă din sec.II, descoperită la Pojejena, plăcile de aur cu caractere ebraice, precum şi simbolurile iudaice descoperite la Dierna (Orsova), dovedesc existenţa evreilor printre coloniştii romani din Banat. Este posibil ca moneda de la Pojejena să fi fost adusă de soldaţii romani care au ajuns în Banat după ce au luptat în Palestina, fiind vorba de soldaţi ai Legiunii I. Aduşi din Palestina în Dacia, soldaţii romani de origine iudaică au ajuns şi în Banat. Este posibil ca soldaţii Legiunii I Adiutrix, care au luptat în războiul Bar Kochba în Palestina înainte să fie transferaţi în Pannonia, să fi adus aceste monede cu ei. In 1971, prof. Nicolae Gudea (Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca), a găsit o monedă de bronz emisă de asemenea de Simon Bar Kochba, cu ocazia săpăturilor arheologice de la Pojejena (jud. Caraş-Severin). Este decorată cu un palmier cu  şapte ramuri şi două date. Pe cealaltă faţă este o frunză de vie cu inscripţia în ebraică: "Shenat bet le-herut Yisrael" (al doilea an al libertăţii Izraelului). Din păcate, moneda expusă în muzeul din Reşiţa, a fost distrusă de un incendiu în 1980.
Dupa ce în Evul Mediu, Banatul a devenit parte a Regatului maghiar, în sec. XI, cea mai veche referinţă privind un evreu din zona Caransebeş datează din anul 1521, susţine etnograful Dorina Elena Răceu.
Evrei sepharzi, veniţi de prin zona Imperiului Otoman, trăiau în Banat încă de pe vremea stăpânirii turceşti. În anii următori au mai sosit în Banat evrei din alte părţi ale Ungariei şi chiar din zone mai îndepărtate. Există înscrisuri prin care aflam că familiile Keppic şi Bachrach au obţinut
privilegii imperiale pentru a dezvolta industria şi comertul, precum şi de a aproviziona garnizoanele imperiale. Comercianţii evrei erau intermediari în cadrul activitaţii de comerţ cu Veneţia, Imperiul Otoman, Polonia şi ţările Europei Centrale.
Când în 1739 Belgradul cade sub turci, guvernatorul Banatului, contele Franz Wallis permite evreilor din acest oraş să se aşeze în Banat. În acel an, numărul evreilor bănăţeni a crescut cu 31 de familii askenade, respectiv 139 persoane şi 15 familii sepharde, însumând 81 de persoane. Între anii 1769-1774 numărul evreilor în Banat a ajuns la 353 persoane.

Sinagoga „Beit El“ din Caransebeş
În Caraş-Severin comunităţile evreieşti au avut mai multe temple, la Reşiţa, Caransebeş, Oraviţa şi Bocşa. La ora actuală doar cele din Caransebeş şi Reşiţa mai sunt active iar cea de la Bocşa, deşi se păstrează, a fost transformată în casă.
Primii evrei din Caransebeş sunt atestaţi în anul 1819 pe atunci trăind în oraş un număr de 50 de persoane. Numărul membrilor comunităţii izraelite a sporit constant pe măsura trecerii anilor, ajungând în jurul anului 1870 la 70 şi în perioada interbelică la 400. După cel de-al Doilea Război Mondial, populaţia evreiască din oraş a scăzut la câteva zeci de persoane, iar în prezent au mai rămas în jur de 20 de evrei.
Sinagoga din Caransebeş a fost construită în perioada anilor 1893-1894 în stil neogotic, cu adăugiri aparţinând altor stiluri arhitectonice. Ea are o suprafaţă de 191 m². La acea vreme comunitatea mozaică din Caransebeş era destul de puternică, edificiul fiind amplasat chiar în centrul oraşului, lângă Banca Graniţei. Actualmente este vorba despre Strada Orşovei în aşa numita „Intersecţia Eroilor“ vis-a-vis de sediul BCR. În această sinagogă au activat ca rabini Dr. Horowitz (1906-1914), Dr. Ernest Deutsch (1914-1925), Dr. Taubes, Dr. Schulsohn. Începând din anii '70 ai secolului al XX-lea, ca urmare a scăderii numărului de enoriaşi, comunitatea evreilor din Caransebeş nu a mai avut un rabin propriu, aici sosind la diferite ocazii prim-rabinul Timişoarei, Dr. Ernest Neumann.
Sinagoga este şi acum deschisă, fiind un monument de istorie a evreilor care trăiesc în oraş. Sinagoga este una din clădirile cele mai distinctive şi originale în oraş. Printre elementele sale caracteristice sunt cele două turnuri subţiri cu Steaua lui David în vârf. În ultimii ani, în sinagogă au avut loc uneori concerte de orgă, dar numărul mic al evreilor din localitate a făcut ca această clădire de patrimoniu să nu mai poată fi întreţinută, ea degradându-se vizibil pe zi ce trece. Recent, după mai multe concerte şi manifestări culturale Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România, filiala Banat intenţionează să predea în custodie sinagoga, Casei de Cultură a Municipiului Caransebeş. „Important edificiu şi monument de arhitectură, acest templu în care oamenii s-au rugat şi s-au închinat, intenţionăm să-l transformăm într-un templu al muzicii clasice“, ne-a declarat directorul Casei de Cultură Ioan Cojocariu.
Prin grija Primăriei Caransebeş a avut loc şi montarea iluminatului ornamental pe Sinagoga de la intersecţia BCR, un monument arhitectural important pentru istoria oraşului. Iluminatul Ormanetal este racordat la Iluminatul Public al municipiului. În lista sinagogilor din România publicată în lucrarea Seventy years of existence. Six hundred years of Jewish life in Romania. Forty years of partnership FEDROM – JOINT, editată de Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România în anul 2008, se preciza că Sinagoga din Caransebeş nu mai era în funcţiune.