Cum a fost umilită Grecia în plină criză a datoriilor: „Vindeți Acropole ca să faceți rost de bani”

O fosta șefă a finanțelor unei țări din Uniunea Europeană ar fi propus, în plină criză financiară a Greciei, ca Atena să își vândă Acropolele pentru a-și acoperi datoriile. Dezvăluirea a fost făcută de fostul președinte al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, într-un documentar dedicat uneia dintre cele mai dramatice perioade din istoria recentă a Europei.

Acropole Atena FOTO Shutterstock

Partea fortificată antică, situată în centrul actualei metropole Atena, a fost edificată în perioada „secolului de aur” al lui Pericle (secolul al V-lea î.Hr.). La realizarea acestuia au participat arhitecți renumiți ca: Ictinios, Callicrates, Mnesicles, precum și sculptori aflați sub conducerea lui Fidias. Monumentele mai importante ale acestei acropole sunt templele Partenon și Erechteion, ambele dedicate zeiței Atena.

Potrivit publicației Ekathimerini, Juncker a povestit episodul în cadrul documentarului „Sto Xiliosto”, difuzat de televiziunea greacă Skai TV și consacrat crizei economice care a zguduit Grecia după 2009.

Fostul lider european a afirmat că propunerea a fost făcută în timpul unei reuniuni a Eurogrupului — forul miniștrilor de Finanțe din statele care folosesc moneda euro.

„Îmi amintesc că, în cadrul reuniunilor Eurogrupului, unii miniștri de Finanțe propuneau să fie vândut Acropolele pentru a se obține bani”, a declarat Juncker.

Ulterior, el a precizat că ideea a fost lansată de o femeie, fără însă să îi dezvăluie identitatea și fără să spună dacă afirmația fusese făcută în glumă sau în mod serios.

Reacția sa a fost însă imediată și categorică.

„Le-am spus: «Tăceți»”, a relatat fostul șef al Comisiei Europene.

Grecia, de la simbol al crizei la revenire economică

Jean-Claude Juncker, care a condus Eurogrupul între 2005 și 2013, a folosit acest episod pentru a ilustra cât de mult își pierduse Grecia credibilitatea în ochii partenerilor europeni după ce a recunoscut că ani la rând falsificase datele privind deficitul bugetar.

„A fost o greșeală enormă”, a spus Juncker. „Grecia, după ce a admis că i-a indus în eroare pe ceilalți, și-a pierdut credibilitatea. Aici era problema principală. Din acel moment, fiecare putea spune despre Grecia orice voia.”

În anii crizei, Atena a devenit simbolul austerității dure impuse de creditorii internaționali și al tensiunilor profunde din interiorul Uniunii Europene. Grecia a fost salvată de mai multe pachete financiare internaționale, însă prețul social și politic a fost uriaș.

Ironia istoriei este că, la mai bine de un deceniu de la acea perioadă, situația economică a Greciei s-a schimbat radical.

Potrivit estimărilor recente, până la sfârșitul acestui an, Grecia nu va mai fi țara cu cea mai mare datorie publică din zona euro — poziție pe care o va ceda Italiei.

În același timp, guvernul de la Roma cere acum Bruxellesului relaxarea regulilor privind disciplina bugetară, invocând presiunile provocate de criza energetică și încetinirea economiei europene.