FOTO Evreii din Hunedoara: povestea unei comunităţi dispărute, măcinată de anii celui de-al doilea război mondial

Evreii au lucrat alături de prizonierii ruşi la construcţia liniei CFR Deva - Brad, nefuncţională în prezent. D.G. ARHIVĂ

În anii 1940, la începutul celui mai întunecat deceniu din istoria zonei, unul al războaielor şi ororilor acestora, comunitatea evreiască număra în judeţul Hunedoara circa 5.000 de oameni. Cele mai multe familii de evrei au locuit în zona Haţegului, în Deva şi în Valea Jiului.

Anii celui de-al doilea război mondial au schimbat radical destinul comunităţii evreieşti, care în prezent pare dispărută cu totul. Niciuna dintre cele patru sinagogi existente în judeţ (în Deva, Hunedoara, Haţeg şi Orăştie) nu mai funcţionează. Ultimul rabin al evreilor hunedoreni, Alexandru Max, a trăit în Deva până în anul 2009 (a decedat atunci la vârsta de 80 de ani) şi a avut în grijă sinagoga construită la sfârşitul secolului al nouăsprezecelea.

Acum clădirea sinagogii poartă încă însemnele poporului evreu, însă este goală, iar o parte din ea a fost transformată înt-un spaţiu comercial. În urmă cu un deceniu, mai erau doar câteva familii de evrei în Deva, păstorite de rabinul Max (foto, jos. SURSA: Replica Hunedoara).

Evreii se mai întâlneau de sărbători, în sinagogă, dar tradiţia a pierit o dată cu moartea rabinului şi cu plecarea evreilor. Sinagoga (foto, jos) mai păstrează manuscrisele Torei, din care ultimul rabin ţinea predicile. În anii trecuţi urmaşii acestuia au pus în discuţie transformarea imobilului într-un muzeu, însă iniţiativa nu s-a concretizat până în prezent.

Timpul şterge încet dar sigur amintirea unei comunităţi importante pentru zona Hunedoarei şi a Devei.

Au lucrat la căi ferate şi la drumuri
Au rămas, totuşi, vechile clădiri ale evreilor şi o mulţime de documente care dezvăluie, fragmentat, modul în care evreii din Hunedoara au traversat anii tulburi ai deceniului 1940 - 1950. Unul dintre istoricii hunedoreni care au cercetat comunitatea evreiască din judeţ, din vremea celui de-al doilea război mondial, este Dan Grecu.

Potrivit unui studiu realizat de acesta, pe baza documentelor din Arhivele Judeţului Hunedoara, în timpul regimului mareşalului Ion Antonescu, sute de evrei din Timiş şi Hunedoara au fost aduşi cu forţa pentru a lucra la construirea căii ferate care urma să lege Deva de Brad, dar şi la construcţia unor drumuri, precum şi la întreţinerea spaţiilor verzi din Deva.

„Am venit mâhniţi, cu suflet întristaţi / Tinerii din Hunedoara şi Banat / Şi cu munca noastră plină de sudoare şi oftat / Face-vom azi sau mâni linia Brad / Zori de zi ne sculăm şi plecăm / Să muncim din greu cu targa şi cu lopata / Încărcaţi, descărcaţi, nu mai staţi / Randamentul e cerut la vagoneta / Şi când soarele se îndreaptă spre culcuşul lui obosit / Drumul nostru este lung şi avem un gând de mult dorit / De a pleca toţi acas' fericiţi / Şi în crezul de evreu mai întăriţi / Drumul nostru este lung şi fără de sfârşit / Nimeni nu ne spune 'bine aţi venit' / Şi în coloanele cuprinse de soldaţi înarmaţi / Ne-am făcut rând cu toţii veşnic fraţi”. Aceasta era atmosfera descrisă de poetul Husz Emanuil, conform unei note din 1943 a Poliţiei Deva, prezentată de Dan Grecu. Cei care refuzau să meargă la muncă erau pedepsiţi cu bătaia, în public.

Vechile conace, adăpost pentru evrei
Totodată, potrivit unor documente păstrate la Arhivele Naţionale din Hunedoara, trei centre de evacuare pentru evreii din localităţile hunedorene au funcţionat în judeţ, între anii 1941 şi 1944. La Deva, Haţeg şi Ilia au fost aduşi în această perioadă circa 5.000 de evrei, care au fost cazaţi în diverse clădiri, în anexele unor conace sau la familiile de evrei din cele trei localităţi. Unul dintre locurile unde au fost strânşi evreii evacuaţi din casele lor a fost castelul din Nalaţ (foto: D.G.), de la marginea oraşului Haţeg, transformat în prezent într-o ruină. Un alt loc a fost chiar sinagoga din Deva.

Circa 400 de oameni au fost strânşi aici şi în clădirile învecinate, în anii celui de-al doilea război mondial. Supravieţuitorii războiului au fost lăsaţi să se întoarcă în satele lor, după instaurarea regimului comunist. Cu timpul, numărul familiilor de evrei din judeţ s-a împuţinat, iar după 1989, cei mai mulţi dintre cei rămaşi au plecat în Israel.

Citeşte şi:

LEGENDE ÎNTUNECATE: Cum a devenit Hunedoara gulag pentru prizonierii ruşi şi pentru evrei

Ultima redută a evreilor din judeţul Hunedoara, sinagoga din centrul Devei