Ah! Manon!

După „La fille mal gardeé“, „Marguerite and Armand“ şi „The Dream“, bijuteriile coregrafice ale lui Sir Frederick Ashton, a venit rândul creaţiilor lui Sir Kenneth MacMillan să ajungă, chiar dacă postum, pe scena ONB. În acest scurt timp, Johan Kobborg a adus pe scena din Bucureşti o parte din istoria locului de unde a venit: The Royal Ballet.

Articol publicat pe blogul Despre Opera.

O istorie din care fac parte şi el şi Alina Cojocaru. A fost un privilegiu pentru noi toţi să recuperăm în nici doi ani de zile măcar o parte din ceea ce la Londra reprezintă 14 ani de efort de creaţie.

Azi a fost un triumf. Ar trebui să fie doar începutul, chiar dacă vestea schimbării managementului ONB a căzut brusc în mijlocul stagiunii de primăvară. Într-adevăr, schimbarea dlui George Călin cu dl Tiberiu Soare uimeşte prin lipsa de transparenţă ministerială, în condiţiile în care pagina de facebook a dlui ministru Vlad Alexandrescu este plină de „luptă, luptă si dă-i, si dă-i si luptă...” pe toate fronturile posibile ale culturii, mai puţin în ceea ce priveşte lumea muzicală, mereu umbroasă când vine vorba de putere.

Coregrafiile lui Sir Frederick Ashton erau de o delicateţe infinită, în care trivialitatea oricărui subiect era sublimată până la dispariţie prin estetica unor mişcări eterice, dar Manon e cu totul altceva. Poveştile cu zâne au dispărut. În locul lor avem romanul, transpus în mişcare coregrafică. Într-un fel, Kenneth MacMillan aduce pe scena de balet echivalentul verismului din operă. Personajele sunt reale, interacţiunile dintre ele sunt foarte credibile şi stârnesc emoţii profunde şi imediate, viscerale. În finalul actului II, atunci când Monsieur GM îl omoară pe Lescaut, pirotehnia nu a funcţionat cum trebuie şi flacăra pistolului s-a declanşat cu mult după zgomotul împuşcăturii. A fost o defecţiune la care aproape că am răsuflat uşurat: pur şi simplu totul păruse atât de real în întreaga scenă, cu atât mai uimitor cu cât era vorba de o coregrafie şi nu de o scenă de piesă de teatru.

Articol complet, pe blogul Despre Opera.