sarmizegetusa regia - ultimele știri

O serie de imagini rare, realizate în anii '60, înfățișează Sarmizegetusa Regia într-una dintre perioadele cele mai prolifice ale cercetărilor arheologice, dar și a turismului. Călătorii ajunși aici descopereau templele abia scoase la iveală din mijlocul pădurilor seculare, dar și o lume arhaică.

Fostul președinte comunist Nicolae Ceaușescu, regele dac Decebal și voievodul medieval Vlad Țepeș (Dracula) sunt în topul celor mai populare personaje istorice cunoscute de turiștii străini. Monumentele legate de aceștia sunt admirate și controversate în România.

Peste o sută de cetăți dacice au fost identificate pe teritoriul României, însă puține dintre ele au devenit cu timpul repere turistice. Cea mai faimoasă dintre ele rămâne Sarmizegetusa Regia, ansamblul istoric fiind și una dintre puținele cetăți în care au loc investiții în restaurare.

Alunecările de teren au produs pagube însemnate la Sarmizegetusa Regia, fiind favorizate de solul moale, arborii seculari, precipitațiile abundente și clima umedă. Mai multe dintre vestigiile sitului UNESCO sunt în pericol constant.

Tot mai mulți români și-au descoperit vocația de „daci liberi”, după modelul controversatului „stegar dac”. Cei care cunosc cu adevărat fenomenul privesc cu regret modul în care moștenirea culturală a dacilor este adesea dusă în derizoriu.

Un templu de andezit vechi de peste două milenii renaște la Sarmizegetusa Regia. Autoritățile speră că, odată cu restaurarea monumentelor antice din fosta capitală a dacilor, unele aflate în șantier de trei ani, situl UNESCO își va recâștiga locul în atenția românilor.

Construite în epoci diferite, cu eforturi supraomenești, câteva drumuri faimoase din România atrag interesul călătorilor, atât prin spectaculozitatea lor, dar și prin poveștile stranii pe care le-au păstrat.

Fără a putea fi susținute științific ori documentar, numeroase teorii bizare despre daci i-au captivat pe români de-a lungul timpului, mai ales după 1990. Unele dintre ele continuă să facă furori și în prezent.

Muzeul din Deva deține în colecția sa un artefact unic în lume, o matriță de bronz descoperită la Sarmizegetusa Regia în 2013, comparabilă ca valoare cu brățările dacice de aur. Deși e fost expusă de un deceniu, românii nu s-au înghesuit la expoziție.

Restaurările controversate din comunism ale unor ansambluri istorice valorase din România, sunt corectate cu lucrări costisitoare. Mai multe milioane de euro au fost investite pentru redarea „strălucirii” unor castele, cetăți și ansambluri istorice emblematice.

Numit Soarele de andezit încă de la descoperirea lui din anii '50, monumentul misterios din Sarmizegetusa Regia ar putea fi, potrivit unor oameni de știință, reprezentarea unei comete, a cărei apariție din Antichitate i-a marcat pe daci.

Pădurile ocupau peste două treimi din suprafața Daciei, dar sudul țării și regiunea de la țărmul Mării Negre erau expuse iernilor extrem de grele, viscolului și crivățului, în fața cărora supraviețuirea oamenilor era dificilă.

Sâmbătă 21 decembrie, are loc solstițiul de iarnă, eveniment care marchează începutul iernii astronomice și cea mai scurtă zi a anului în emisfera nordică. Momentul cheie al său este „amiaza solară” când soarele atinge cel mai înalt punct pe cer.

Furtunile au transformat înfățișarea cetății dacice Fețele Albe, din vecinătatea Sarmizegetusei Regia, au produs pagube greu de recuperat și au blocat accesul pe potecile așezării. Nici oamenii nu s-au lăsat mai prejos și i-au cauzat și ei distrugeri.

În Sarmizegetusa Regia au fost păstrare cantități impresionante de aur. Unele tezaure au fost capturate de romani, altele au fost scoase la iveală, întâmplător, de localnici, însă în ultimele decenii braconierii au furat din capitala dacilor o cantitate impresionantă de aur.

Cel puțin 20 de temple și sanctuare dacice au fost descoperite până în prezent în cetățile dacice din Munții Orăștiei. Oamenii de știință nu le-au putut descifra toate secretele, însă numărul lor mare arată interesul pe care dacii îl arătau spiritualității.

Oamenii de știință au cercetat de peste două secole Sarmizegetusa Regia, însă descoperirile pe care le-au făcut recent cu ajutorul tehnologiei LIDAR, de scanare prin satelit oferă o perspectivă cu totul diferită asupra așezărilor dacice.

Teoria calendarului dacic cu 360 de zile, descoperit în Sarmizegetusa Regia, a fost popularizată în anii '60, de arheologul Hadrian Daicoviciu, dar s-a dovedit a fi eronată. Mulți români au continuat să rămână convinși că în capitala dacilor, se găsea un astfel de instrument de măsurare a timpului.

Autoritățile române au reușit cu greu să recupereze o mică parte din faimoasele tezaure monetare de aur furate din Sarmizegetusa Regia. Piesele pot fi găsite însă cu ușurință pe site-urile de vânzări, unde prețul lor este tot mai ridicat.

Satul Măgureni din Munții Șureanu rămăsese pustiu în anii 2000, înainte ca un schit să fie ridicat aici, în apropiere de Vârful Godeanu - numit și muntele sfânt al dacilor. Așezarea este căutată însă de tot mai mulți turiști, fiind traversată de Via Transilvanica.

Sarmizegetusa Regia va fi închisă turiștilor. Decizia, motivată de lucrările la poarta sitului arheologic a stârnit controverse. În trecut, capitala dacilor a mai fost închisă publicului, din cauza unor lucrări.

Romanii au fost siliți să înainteze pe un teren deosebit de ostil pentru a putea distruge Sarmizegetusa Regia, protejată nu doar de războinicii daci, dar și de relief. Strategul militar Edward Luttwak arată mijlocul aparent simplu prin care legionarii s-au putut apropia de capitala dacilor.

Toamna, ținutul cetăților dacice, cuprins în Parcul Natural Grădiştea Muncelului Cioclovina din vestul Românie, capătă o înfățișare spectaculoasă. Frumusețile rezervației se dezvăluie la capătul celor cinci drumuri spectaculoase.

Oamenii de știință au descoperit asemănări izbitoare între Ansamblul neolitic Stonehenge din Marea Britanie și Sarmizegetusa Regia, așezarea dacică pe care unii români o consideră „Stonehenge din România”.

Turiștii care vizitează Rotonda din Geoagiu, Hunedoara, pot asista în aceste zile la un fenomen optic deosebit. Capela medievală se comportă ca un imens „ceas solar”, însă nu este singurul monument care indică preocupările astrologice ale oamenilor din trecutul îndepărtat.

De aproape doi ani, fortificația antică din Sarmizegetusa Regia se află în șantier de restaurare, iar lucrările au schimbat fața zidurilor și, mai ales, a porților monumentale ale capitalei dacilor.

Pentru unii dintre oaspeții săi, Sarmizegetusa Regia reprezintă echivalentul românesc al ansamblului neolitic Stonhenge din Anglia, loc popular în zilele în care au loc evenimente astronomice.

Cel mai timpuriu solstițiu de vară din ultimele două secole va avea loc joi, 20 iunie. În România, ora 23:50 marchează momentul solstițiului și începutul verii astronomice.

Câteva dintre cele mai prețioase artefacte din aur descoperite pe teritoriul României pot fi admirate în muzee, în timp ce alte astfel de vestigii și-au pierdut urma de-a lungul timpului. Cloșca cu puii de aur, brățările dacice de aur și ofrandele dacice au intrat în legendă.

Turiștii care vizitează cetățile dacice din Hunedoara trebuie să își ia unele măsuri de precauție, în perioada verii, când prezența șerpilor și a viperelor poate fi observată mai frecvent.

Cel mai popular traseu din ținutul cetăților dacice va fi modernizat. Drumul leagă municipiul Orăștie de satele de la poalele cetăților dacice de pe valea Grădiștii din Hunedoara și este tranzitat anual de zeci de mii de turiști

Goana după senzațional și căutarea unor experiențe intense aduc numeroși turiști în Hunedoara, unde Castelul Corvinilor și Sarmizegetusa Regia le oferă oaspeților lor șansa de a trăi astfel de momente.

Patru cetăți dacice din Hunedoara își întâmpină, în aceste zile, oaspeții, într-o atmosferă relaxantă de primăvară. Cele mai vizitate așezări dacice din România se află în Munții Orăștiei

Iarna a revenit în zonele alpine din Hunedoara. Temperaturile au scăzut, a nins în Munții Parâng și Retezat, iar circulația a fost îngreunată pe unele șosele montane.

Mai puțin de 40 de monede de aur Lysimach au fost recuperate în ultimii ani de autoritățile române, din marile tezaure furate din Sarmizegetusa Regia (Hunedoara) în anii ’90. Monedele prețioase de aur, vechi de peste două milenii, au o poveste aparte.

O mulțime de relatări stranii fac din ținutul cetăților dacice din Hunedoara o destinație pentru amatorii de senzațional. Retezatul, Castelul Corvinilor și mormântul lui Arsenie Boca nu au fost nici ele ocolite de teorii controversate, nedocumentate științific.

Cetățile dacice din Hunedoara au supraviețuit timpului și pentru că unii localnici din satele de munte s-au dedicat ani în șir îngrijirii lor. Unii au bătut la pas distanțe mari pentru a fi la Sarmizegetusa Regia, alții nu s-au despărțit de capitala dacilor până la vârste înaintate

Primele zile de primăvară schimbă înfățișarea cetăților dacice din Munții Șureanu și le oferă oaspeților lor noi motive de a le vizita în această perioadă. Ies la iveală plantele de leac și florile despre care localnicii credeau că au puteri magice

Ținutul cetăților dacice din Munții Șureanu (Hunedoara), locul din România unde se află cea mai mare concentrare de monumente ale civilizației dacice, a păstrat și numeroase rămășițe ale unor tabere militare romane.

În Hunedoara au fost descoperite rămășițele unor așezărilor miniere dacice și romane, dar și ale unui miner din Antichitate și a trusei sale de scule, care a fost răpus în timp ce săpa o galerie.

Cel puțin 30 sanctuare dacice au fost descoperite de-a lungul timpului pe teritoriul României, majoritatea fiind identificate în ținutul cetăților dacice din Munții Șureanu. Înfățișarea lor și rolul pe care îl aveau în Antichitate au stârnit controverse.

O cale ferată a legat în trecut municipiul Orăștie de satele din munți, aflate la poalele cetăților dacice. Linia ferată a fost dezafectată în anii ’80, dar rămășițele sale se găsesc la tot pasul

Aflată în apropiere de Sarmizegetusa Regia, dar acoperită complet cu pădure, Fața Cetei a rămas unul dintre cele mai enigmatice locuri din ținutul cetăților dacice. În apropierea ei, au fost descoperite tezaure prețioase de aur

Deceneu a rămas în istorie ca personaj fabulos, ale cărui acțiuni au devenit subiecte ale unor anecdote din Antichitate. Istoricii au încercat să explice deciziile legendare care i-au fost atribuite celui supranumit marele preot al dacilor.

Turiștii care se îndreaptă spre Sarmizegetusa Regia vor circula, după mulți ani de așteptare, pe o șosea modernizată complet. Până în prezent, drumul din ținutul cetăților dacice a fost reabilitat doar pe jumătate.

În primii ani ai secolului al XIX-lea, vestea descoperirii unor mari comori de aur printre ruinele cetății dacice Sarmizegetusa Regia s-a răspândit cu repeziciune în Transilvania și a declanșat febra aurului în satele de la poalele munților Șureanu.

Regele dac Koson, singurul conducător al dacilor al cărui nume este amintit pe monedele antice de aur, a lăsat în urma lui tezaure uriașe de galbeni, descoperite în ținutul cetăților dacice din Hunedoara.

Unele dintre cele mai valoroase comori istorice din România au stat ascunse timp de secole în pământ. Descoperirea lor a schimbat modul în care românii și-au perceput istoria

În Hunedoara s-au păstrat rămășițele celor două capitale antice de pe actualul teritoriu al României, însă adesea sunt confundate de români, în special de cei care vizitează situl arheologic Ulpia Traiana Sarmizegetusa.

Sarmizegetusa Regia din Hunedoara a intrat într-un amplu proces de cercetare și restaurare. Mai multe șantiere sunt deschise în capitala dacilor, un templu important și zidurile fortificației urmând să fie reabilitate.

Trei muncitori din Tadjikistan, aflați în vizită la Sarmizegetusa Regia, vor fi cercetați penal, după ce au mâzgălit monumentele din cetatea dacică. Au fost prinși de agenții de pază din site

Traseul Sarmizegetusa Regia – Vârful Godeanu a fost restaurat de salvamontiști și angajații ai Parcului Natural Grădiștea Muncelului Cioclovina, astfel că „muntele sacru al dacilor” devine mai accesibil turiștilor în Hunedoara.

De peste două secole, cetățile dacice din Munții Orăștiei au intrat în atenția românilor, însă doar o mică parte din teritoriul lor a fost cercetat. Arheologii continuă să scoată la iveală, an de an, informații inedite despre așezările antice.

Valea Grădiștii din Hunedoara, traversată de drumul Orăștie - Sarmizegetusa Regia, a fost lovită de torenți, iar șoseaua de munte a fost blocată în mai multe locuri.

În ultimele două secole, cetatea dacică Piatra Roșie a fost scotocită mai mult de căutătorii de comori decât de arheologi. Oamenii de știință au considerat-o un fort menit să apere Sarmizegetusa Regia, însă cele mai recente cercetări oferă altă perspectivă.

Arheologii implicați în lucrările de restaurare a fortificației din Sarmizegetusa Regia au făcut o descoperire uimitoare. Vestigiile arată cât de ingenioși erau anticii.

Un loc plin de vestigii dacice, din Hunedoara, ascuns și neglijat complet în ultimele decenii de autorități, a fost cercetat recent de oamenii de știință, cu ajutorul tehnologiei LIDAR, iar rezultatele studiului sunt uimitoare

Au trecut zece ani de la descoperirea matriței dacice din Sarmizegetusa Regia, piesa antică de bronz, unică în lume - potrivit unor istorici, care păstrează o mulțime de controverse

Cele mai spectaculoase trasee montane din ținutul cetăților dacice din Hunedoara duc spre Vârful Godeanu, aflat deasupra Sarmziegetusei Regia, supranumit de localnici muntele sacru al dacilor

Câteva locuri din Hunedoara, atractive pentru turiști, au devenit cunoscute pentru pericolele ascunse în iarbă și printre stânci. Viperele au făcut victime, în trecut, iar medicii atrag atenția asupra prezenței lor