Video Sarmizegetusa Regia, cămara de comori a Daciei. Istoric despre aurul furat: „Un calcul simplu ne oferă cifre impresionante”
0În Sarmizegetusa Regia au fost păstrare cantități impresionante de aur. Unele tezaure au fost capturate de romani, altele au fost scoase la iveală, întâmplător, de localnici, însă în ultimele decenii braconierii au furat din capitala dacilor o cantitate impresionantă de aur.
Istoricul Claudiu Purdea, cercetător științific la Institutul de Arheologie Sistemică „Iuliu Paul” al Universității „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, arată că aproape 100 de kilograme de aur şi circa 40 de kilograme de argint au fost descoperite de braconieri în cetățile dacice. Este vorba doar despre comorile care au ajuns cunoscute autorităților judiciare.
„Un calcul simplu al greutăţii tezaurelor din aur şi argint ne oferă cifre impresionante. Astfel, greutatea celor 13 brăţări plurispiralice recuperate este de 12,726 kilograme; tezaurul de la Fagii lui Bodea, care a ajuns la aproape 4.000 de piese - 34 kilograme; tezaurul de 3.600 monede Lysimach de pe Şesu Căprăreţei – 30,6 kilograme; tezaurul din Dealu Muncelului sustras în anul 2007 – 10,2 kilograme. Un total ne oferă 87,5 kilograme, dacă mai adăugăm 10 kilograme, o medie a celor 11 brăţări nerecuperate, raportată la greutatea celor 13 recuperate, ajungem la 97,5 kilograme aur (!)”, arată Claudiu Purdea, în lucrarea „De la căutarea comorilor la braconaj arheologic în Munţii Şureanu. Un istoric al descoperirilor de tezaure”.
În privinţa argintului, tezaurul de drahme Koson şi Koson-drouies, descoperit în anul 2004, și tezaurele de monede romane republicane şi imperiale depășesc 40 kilograme, fiind și ele descoperite în urma unor acte de braconaj.
Nu se poate estima, însă, câte comori descoperite în urma activităților de braconaj din ultimele decenii au rămas tăinuite, arată cercetătorul, care își va lansa în 1 decembrie. la Sala Unirii din Alba Iulia, volumul „Braconarea patrimoniului arheologic din Munții Șureanu. Istorie și jurisprudență”.
Lucrarea de peste 700 de pagini pe tema fenomenul braconajului siturilor arheologice este prefațată de fostul prim-procuror al României, Augustin Lazăr, care a coordonat anchetele în dosarele traficului de comori dacice provenite din Munții Orăștiei.
„Cămara cu comori” a Daciei
Sarmizegetusa Regia a fost, potrivit istoricilor, centrul de putere și religios al dacilor, în vremea regelui Decebal (d. 106 d. Hr.).
Dovadă a importanței sale politice este marea concentrare de fortificații antice identificate în munți, integrate într-un un sistem defensiv complex întins pe aproape 150 de kilometri pătraţi în jurul Sarmizegetusei Regia.
La sfârșitul primului secol, cetățile de piatră ale dacilor reprezentau una dintre marile realizări ale arhitecturii militare din afara Imperiului roman. Fortificațiile și turnurile de apărare puteau bloca accesul spre Sarmizegetusa pe toate căile ce puteau fi considerate vulnerabile. Alături de ele, munţii greu de traversat au fost folosiţi ca bariere naturale în calea invadatorilor. Odată cu înfrângerea dacilor, aproape așezările militare dacice au fost distruse şi incendiate de romani.
În interiorul Sarmizegetusei Regia, cel puțin opt presupuse edificii religioase au fost descoperite până în prezent, însă templele, sanctuarele, așezările civile și atelierele din cetate nu au fost singurele motive pentru care capitala dacilor a fost atât de bine păzită. Așezarea păstra o cantitate impresionantă de aur, comori râvnite de romani și căutate febril în ultimele două secole. Istoricul latin
Dio Casius arăta în secolul al doilea că regele Decebal a ascuns o parte din marile comori ale dacilor în albia râului „Sargeția”, despre care unii autori susțin că ar fi râul Strei sau un alt râu din preajma Sarmizegetusei. Autorul „Istoriei Romanilor” informa însă că romanii ar fi descoperit o parte din comori, după ce Bicilis, un get care ar fi ştiut locul ascunzătorilor, a fost luat prizonier şi ar fi dat în vileag povestea.
Comorile au ajuns în Roma, o dată cu alte prăzi care au totalizat, potrivit izvoarelor antice, peste 160 de tone de aur şi 300 de tone de argint. Cucerirea Daciei a fost sărbătorită timp de 123 de zile în Imperiul Roman, mai scria Dio Cassius.
Aurul dacic descoperit de români
Tezaurele uriașe au fost descoperite în Sarmizegetusa Regia și în împrejurimile ei șila mai multe secole de la distrugerea Sarmizegetusei. Cea mai faimoasă dintre ele ar fi fost descoperită întâmplător, în secolul al XVI-lea, în apele „Sargeției”, râul Strei, care izvorăște din Munții Șureanu, nu departe de locul capitalei dacilor.
„Mergea nişte pescari români cu şeicile din Mureşu în Streiu şi, legându-şi luntrile cu un trunchiu, au zărit că sclipeşte ceva.Vrând să scoată din apă aceea ce stricase prin rădăcinile lemnului şi cercând mai de adinsul, pescarii au aflat şi mai mulţi galbeni, mai cu seamă de ai lui Lisimahu, craiul Traciei, cu inscripţie grecească. Cum am înţeles din oameni vrednici de credinţă, la 400.000 de galbeni şi mulţi sloi (n.r. piese) de aur au aflat”, relata Gheorghe Şincai, în Hronica Românilor.
Unii istorici arătau însă că tezaurele ar fi putut fi descoperite nu în albia Streiului, ci în Sarmizegetusa Regia sau într-o altă cetate dacică din vecinătatea acesteia.
În jurul anilor 1800, alte tezaure valoroase de monede Koson din aur au fost descoperite de localnici în Sarmizegetusa Regia, lucru care a declanșat o adevărată febră a comorilor în cetățile dacilor. Din nou, mari cantități de galbeni au ieșit la iveală, din întâmplare sau în urma unor activități febrile de căutare întreprinse de sătenii din împrejurimile ruinelor capitalei dacilor.
„După o perioadă cu puţine informaţii, la începutul secolului al XIX-lea, încep să iasă la lumină tezaure de cifra sutelor, chiar mii de monede aur. Toate acestea vor atrage atenţia autorităţilor asupra vestigiilor din munţi şi astfel vor ajunge la faţa locului personalităţi marcante ale epocii, care le vor face cunoscute în lumea ştiinţifică”, scrie cercetătorul Claudiu Purdea.
De la începutul secolului al XIX-lea, goana după comori la Sarmizegetusa a continuat, însă până la începutul anilor ‘90, nu au mai fost cunoscute publicului descoperiri importante de aur.
Un Koson descoperit întâmplător în 1970, în pădurea care înconjura capitala dacilor, le-a dat încredere căutătorilor de comori de după Revoluție, de această dată dotați cu detectoare de metale, care le-au ușurat munca.
Febra comorilor, după 1990
Primele detectoare au fost aduse din Occident imediat după Revoluţie, iar în 1993, cu ajutorul unuia dintre ele, un tânăr a găsit un tezaur de Kosoni de aur, din care au fost puse în vânzare 50 de piese.
În 1993, cu ajutorul unuia dintre ele, un tânăr din satul Beriu, de la poalele Munţilor Orăştiei, întors în ţară din Australia, ar fi găsit un tezaur de monede de tip Koson din aur. 50 de monede din acest tezaur au fost puse în vânzare printr-o casă de licitaţii din Australia.
În 1996, braconierii au descoperit una dintre cele mai valoroase comori antice, cunoscută ca Tezaurul de la Fagii lui Bodea. „Căldarea” cu cel puţin 3.000 de galbeni (4.000 potrivit unor estimări) cântărea circa 25 de kilograme, iar găsirea ei a transformat pentru următoarele decenii zona cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei într-un „El Dorado” al căutătorilor de comori.
„După descoperirea din 1996 intră în scenă membrii lumii interlope din Deva, controlând şi ierarhizând extragerea artefactelor din contextele arheologice. Aşa cum nota prof. Augustin Lazăr (n.r. procurorul care a coordonat dosarele penale care au dus la destructurarea unor grupări de traficanți de comori dacice), aceşti indivizi s-au constituit în trei asociaţii infracţionale în perioada 1998-2007 având logistica necesară efectuării de detecţii în siturile arheologice, de unde au sustras 24 brăţări plurispiralice din aur plus alte tezaure compuse din monede Koson, Lysimach, denari romani, etc.”, arată,într-un studiu, autorul cărții „Braconarea patrimoniului arheologic din Munții Șureanu. Istorie și jurisprudență”.
Începând din anii ‘90 până în prezent, în zona Sarmizegetusei Regia, potrivit informărilor oficiale, braconierii au descoperit peste 40 de tezaure antice preţioase în zona cetăţilor dacice.
Se încarcă comentariile...
