Aurul dacilor, dispărut din Sarmizegetusa Regia. Povestea marilor tezaure cu monede de aur Lysimach VIDEO
0Mai puțin de 40 de monede de aur Lysimach au fost recuperate în ultimii ani de autoritățile române, din marile tezaure furate din Sarmizegetusa Regia (Hunedoara) în anii ’90. Monedele prețioase de aur, vechi de peste două milenii, au o poveste aparte.
Cele mai valoroase tezaure monetare descoperite în România datează din Antichitate și au fost găsite la Sarmizegetusa Regia (Hunedoara), dar au dispărut ulterior, pe piața neagră a antichităților.
Faimoasele monede de aur antice Koson și Lysimach au fost bătute în secolul I î. Hr. și ar fi ajuns la căpeteniile dacilor ca prăzi de război sau ca răsplată pentru serviciile militare acordate aliaților.
Unii istorici apreciau că dacii nu aveau noțiunea banilor, iar aurul era folosit ca semn al puterii regale și ca ofrandă adusă divinităților.
Aurul dacilor, furat de căutătorii de comori
Mii de monede antice de aur Koson și Lysimach au fost descoperite în anii ’90 de căutătorii de comori, la Sarmizegetusa Regia, iar cea mai mare parte a tezaurelor a ajuns, prin intermediul traficanților de obiecte de patrimoniu, în Occident. Unele piese erau vândute cu până la 3.000 de dolari bucata.
Și în prezent, astfel de monede cu proveniență incertă, se găsesc la vânzare pe site-uri dedicate comerțului cu monede de colecție.
În cele aproape trei decenii de la primele mari descoperiri de tezaure monetare din Sarmizegetusa Regia, autoritățile au reușit recuperarea, cu mari eforturi, a peste 1.000 de monede antice de aur.
Însă cel puțin 55 de kilograme de monede Koson și Lysimach și alte artefacte din aurul dacilor sunt date, în continuare, în urmărire internațională.
„Sunt urmărite în continuare, prin INTERPOL, tezaurele care formează obiectul mai multor dosare penale: un tezaur de monede Lysimach din aur (30 de kilograme), din care s-au recuperat 37 piese; tezaure de monede Koson din aur (25 de kilograme), din care s-au recuperat 1.038 piese; un tezaur de monede Koson din argint, din care s-au recuperat 280 monede; cinci scuturi regale din fier; 11 brăţări spiralice din aur, tezaure de denari romani (imitaţii dacice) etc”, informa, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia.
În 2020, o altă monedă de aur Lysimach a fost recuperată de statul român, din Italia, după ce fusese vândută de braconieri pe piața neagră.
Cum au ajuns monedele de aur la Sarmizegetusa Regia
În Antichitate, Sarmizegetusa Regia a fost un centru de putere al Daciei, iar aici au fost aduse unele dintre marile bogății intrate în posesia regilor daci, înainte ca romanii să cucerească și să devasteze capitala antică din Munții Orăștiei, Hunedoara.
În timp ce numeroasele monede de aur Koson ar fi fost primite de regele dac Cotiso, în schimbul sprijinului militar acordat de daci lui Brutus (85 î. Hr. – 42 î. Hr.), un consul roman care a conspirat la asasinarea lui Iulius Cezar, tezaurele de monede de aur Lysimach ar fi ajuns la Sarmizegetusa Regia pe căi diferite.
„Dacii strânseseră încă de pe vremea lui Burebista uriaşe cantităţi de metal preţios prin războaie de cucerire, în special împotriva celţilor, mari iubitori de podoabe de aur şi de argint. Prin oficiul de mercenari pe care îl făceau în slujba diferiţilor regi din sud, ei de asemenea adunaseră mari cantităţi de aur şi argint, atât în monede, cât şi în podoabe, începând încă din secolul V î.Hr., dar mai cu seamă în secolele II şi I a. Chr.”, arăta academicianul Vasile Pârvan, în volumul Getica.
Monedele de aur Lysimach, printre cele mai prețioase artefacte datează din secolele I î. Hr. în monetăriile orașelor antice Callatis, Tomis şi Histria, aflate în trecut în stăpânirea regelui Lysimach, satrapul Traciei. Tezaurele monetare provin, potrivit specialiştilor, din capturile aduse de regele Burebista în urma campaniilor pe care le-a desfăşurat în zona Dobrogei.
Acestea au pe avers chipul lui Alexandru cel Mare, iar pe revers este înfăţişată zeiţa Atena. Potrivit unor specialişti, cu toate că inscripţia este BAΣIΛEΩΣ ΛYΣIMAXΩY (BASILEOS LYSIMAHOI, a regelui Lisimah), aceste monede au fost emise prin 88-86 î.e.n. de Mithridate VI Eupator, regele Pontului, în timpul primului război purtat de acesta cu romanii.
Unele monede au fost bătute la Tomis, mărturie stau literele TO plasate sub tronul zeiţei Atena. Stateri similari s-au bătut şi la Histria şi Callatis, aceste monetării fiind marcate prin literele IΣ respectiv KAΛ, plasate de asemenea sub tronul Atenei.
Primele mari comori care conţineau monede Lyisimah au fost scoase la iveală în secolul al XVI-lea, potrivit mărturiilor păstrate, din albia râului Strei (video, locul unde ar fi fost găsită comoara, de lângă Hațeg), care izvorăşte din Munţii Şureanu şi traversează ținuturile Hațegului și Hunedoarei, înainte de a se revărsa în râul Mureş.
„În numitul râul Sargeţiei, pre care romanii îl cheamă Streiu, s-au aflat prin întâmplare acestea: mergea nişte pescari români cu şeicile din Mureşu în Streiu şi, legându-şi luntrile cu un trunchiu, au zărit că sclipeşte ceva. Vrând să scoată din apă aceea ce stricase prin rădăcinile lemnului şi cercând mai de adinsul, au aflat şi mai mulţi galbeni, mai cu seamă de ai lui Lisimahu, craiul Traciei, cu inscripţie grecească. Cum am înţeles din oameni vrednici de credinţă, la 400.000 de galbeni şi mulţi sloi (n.r. piese) de aur au aflat”, relata istoricul medieval Gheorghe Şincai, în Hronica Românilor.
Mii de monede de aur Koson și Lysimach, dispărute
La începutul secolului al XIX-lea, alte tezaure monetare au fost descoperite la Sarmizegetusa Regia (video). De atunci, abia în anii ’90 au fost semnalate noi descoperiri de monede de aur Lysimach.
„Primii care au început să caute au fost localnicii, persoane care cunoșteau potenţialul zonei. Dar, mai ales, ei au deservit ca zilieri șantierele arheologice sau chiar au oferit cazare profesorilor coordonatori ai acestor campanii de cercetare sistematică. Ajutaţi de cunoscuţi stabiliţi în străinătate, unde detectoarele de metale erau disponibile în comerţ, sau de băieţii bine informaţi de la Deva, primele echipamente și descoperiri neautorizate apar pe Valea Grădiștii”, informa cercetătorul Claudiu Purdea, în lucrarea „Braconajul arheologic din Munţii Orăștiei: un fenomen infracţional care alimentează piaţa de antichităţi”.
Din anii ’90, mii de astfel de monede descoperite în zona Sarmizegetusei Regia au fost traficate pe piaţa neagră, iar în prezent sunt date în urmărire internaţională tezaure însumând peste 30 de kilograme de galbeni.
Cel mai valoros tezaur a fost descoperit, susţin anchetatorii, în august 1998, în situl arheologic Sarmizegetusa Regia, punctul Şesu Căprăreţei.
Conţinea peste 30 de kilograme de stateri Lysimach, Pharnakes şi Asander din aur, bunuri care au fost valorificate la casele de licitaţii din Europa Centrală şi SUA. Abia zece ani ai târziu, un lot de 27 monede Lysimach, din tezaurul furat, a fost recuperate de autorități.
În vara anului 1999, în apropiere de incinta sacră a Sarmizegetusei Regia (video) braconierii au localizat un tezaur alcătuit din două brăţări dacice din aur, 200 monede Lysimach din aur şi 500 tetradrahme din argint.
Un alt tezaur de 800 – 1.000 de monede Lysimah ar fi fost descoperit de căutătorii de comori în martie 1999, la 300 metri, nord, de zona sacră a cetăţii Sarmizegetusa Regia. În aceeaşi groapă a braconierii au găsit şi un „şarpe de aur”, precum şi 2.000 monede din argint.
În perioada 2000-2001, un tezaur de 4.000 de drahme din argint, monede dacice, a fost valorificat în Marea Britanie şi SUA.
În perioada decembrie 2003 – decembrie 2006, un tezaur de 2.000 de monede romane din argint, 4.000 de monede Lysimach din aur, 1.200 de monede tip Koson din aur, precum şi 3.000 drahme tip Koson din argint, a fost valorificat prin mai mulţi dealeri de antichităţi din România, Serbia şi SUA.
În perioada 16-17 iunie 2007, un tezaur de 1.200 de monede din aur, de tip Koson, a fost exportat ilegal, în perioada decembrie 2009 – august 2010 şi supus procesului de spălare la caselel de licitaţii din Germania şi Anglia.
În luna februarie 2013, un alt localnic din Grădiştea de Munte, anchetat pentru infracţiuni contra patrimoniului a descoperit, afirmau anchetatorii, un tezaur de 30 monede din aur, tip Lysimach, în situl arheologic Dealul Muncelului. Cinci dintre stateri au fost recuperaţi de autorităţi în luna aprilie 2013.
„În perioada 1996-2007, au fost sustrase din situl arheologic Sarmizegetusa Regia șapte tezaure de monede Koson, Pseudo-Lysimach de aur, monede dacice, denari romani, bunuri care, ulterior, au fost exportate ilegal şi valorificate prin intermediul caselor de licitaţii din Uniunea Europeană şi SUA. Toate tezaurele au fost date în urmărire naţională şi internaţională, în mai multe dosare penale”, informa Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara.
Se încarcă comentariile...
