Foto Sarmizegetusa Regia, „Stonehenge din România”. Capitala dacilor a strălucit la solstițiul de vară FOTO
0Pentru unii dintre oaspeții săi, Sarmizegetusa Regia reprezintă echivalentul românesc al ansamblului neolitic Stonhenge din Anglia, loc popular în zilele în care au loc evenimente astronomice.
Solstițiul de vară - 20 iunie - este una dintre zilele speciale pentru mulți dintre turiștii care vizitează Sarmizegetusa Regia, unde se află ruinele capitalei dacilor. Aici, spun unii dintre ei, au găsit un loc de liniște și meditație.
„Este un loc de meditație și contemplare, în care intri cu respect și considerație”, a scris unul dintre vizitatorii cetății dacice, într-o recenzie pe Google.
„Un loc plin de magie și energie. Trebuie să vezi singur”, a transmis un alt turist, care a vizitat situl UNESCO, cu ocazia Solstițiului de vară.
„Este o fereastră în timp”, crede un alt oaspete al așezării dacice.
Unii dintre oaspeții capitalei dacilor cred că strămoșii noștri au ținut cont de poziția astrelor la ridicarea unor presupuse temple și sanctuare din Sarmizegetusa Regia, lucru presupus și de unii istorici, în interpretările date templelor din incinta sacră a capitalei dacilor.
Administrația sitului Sarmizegetusa Regia a marcat Solstițiul de vară, publicând imagini cu templele fostului oraș antic, scăldate în razele soarelui.
„Solstițiul de vară, eveniment care marchează începutul verii astronomice și cea mai lungă zi-lumină din an, are loc astăzi (joi - n.r.). Durata zilei este de 15 ore și 32 de minute, iar a nopţii de 8 ore și 28 de minute. A fost cea mai timpurie dată a solstițiului din ultimii 228 de ani. Solstiţiul reprezintă cele două momente ale anului când Soarele se află la cea mai mare sau la cea mai mică înălţime faţă de ecuator. Să ne bucurăm de această zi minunată și să încercăm să aducem soare în viața noastră zi de zi”, a informat administrația sitului Sarmizegetusa Regia.
Stonehenge din România, clădit în vremea lui Deceneu
Tot mai mulți turiști au asemănat capitala dacilor cu Ansamblul neolitic Stonhenge din Anglia, considerat un monument dedicat unor zeități solare, unde ar fi putut avea loc ceremonialuri religioase și observații cerești (foto: administrația din Sarmizegetusa Regia).
Unii autori au indicat templele din Sarmizegetusa Regia ca fiind folosite la observații cerești, asociindu-le cu legenda marelui preot Deceneu, un personaj legendar al dacilor.
Legătura dintre Sarmizegetusa Regia și Deceneu
Deceneu ar fi trăit în vremea regelui Burebista, în secolul I î. Hr., iar potrivit unor istorici, i-ar fi urmat la domnie. Unii autori antici l-au descris ca fiind un adevărat om de știință al Antichității, alții l-au prezentat ca fiind un șarlatan ajuns la curtea regelui Burebista, care a reușit să influențeze deciziile radicale luate de acesta.
„Ca o dovadă pentru ascultarea ce i-o dădeau geţii (lui Deceneu) este şi faptul că ei s-au lăsat înduplecaţi să taie viţa de vie şi să trăiască fără vin”, informa autorul antic Strabon.
Istoricul antic Iordanes oferea o descriere interesantă căpeteniei religioase a dacilor din vremea regelui Burebista. Arăta că Deceneu, i-ar fi introdus în tainele unor științe ca etica, logica, astrologia, în cunoașterea însușirilor plantelor.
„El i-a învăţat etica, dezvăţîndu-i de obiceiurile lor barbare, i-a instruit în ştiinţele fizicii, făcîndu-i să trăiască conform legilor naturii; transcriind aceste legi, ele se păstrează pînă astăzi, sub numele de belagines; i-a învăţat logica, făcându-i superiori celorlalte popoare, în privinţa minţii; dându-le un exemplu practic i-a îndemnat să petreacă viaţa în fapte bune; demostrându-le teoria celor douăsprezece semne ale zodiacului, le-a arătat mersul planetelor şi toate secretele astronomice şi cum creşte şi scade orbita lunii şi cu cât globul de foc al soarelui întrece măsura globului pământesc şi le-a expus sub ce nume şi sub ce semne cele trei sute şi patruzeci şi şase de stele trec în drumul lor cel repede de la răsărit până la apus spre a se apropia sau depărta de polul ceresc”, informa Iordanes, în Getica.
Legătura lui Deceneu cu Sarmizegetusa Regia a fost explicată de mai mulţi istorici români. Hadrian Daicoviciu afirma că din sanctuarele aşezării antice, dacii priveau către cerul înstelat, încercând să-i desluşească misterele.
Alți autori au legat amplasarea întregii cetăți dacice într-un loc ideal pentru a forma împreună cu vârful Retezat și vârful Parâng un triunghi.
„Adică pe o pantă de deal care nu are nici un sens militar strategic sau civic. Răspunsul expus în publicaţiile mele este ca a fost o localizare sacral - astronomică, la intersecţia pitagoreică între linia spre vârful Retezat şi spre mijlocul munţilor Parâng”, afirma cercetătorul Franz Kerek, într-un studiu numit „Măsurători astronomice precise ale siturilor antice din Dacia, asupra mega-triunghiului Sarmizegetusa Regia - Parâng - Retezat”.
Soarele de Andezit și Marele sanctuar circular din Sarmizegetusa Regia, cele mai populare monumente din capitala dacilor au devenit și ele atractive pentru pasionații de astrologie, iar unii istorici le-au interpretat ca fiind monumente folosite de daci pentru observații cerești, pentru măsurarea timpului sau în cultul dedicat soarelui.
„Marile sanctuare dacice de la Sarmizegetusa şi Costeşti nu aveau alt acoperiş decât cerul. Lipsesc cu totul urmele de ţiglă, precum lipsesc şi urmele de cărbune pe care le-ar fi lăsat inevitabil arderea acoperişurilor de şindrilă ale unor construcţii atât pe mari. Această împrejurare se potriveşte foarte bine cu o religie de esenţă urano-solară, dar nu cu una chtoniană”, scria istoricul Hadrian Daicoviciu, în volumul „Dacii“.
Se încarcă comentariile...
