Prima ploaie pe vârful Groenlandei, în loc de zăpadă. Când vor fi înlocuite ninsorile de ploi în Artica

Prima ploaie pe vârful Groenlandei, în loc de zăpadă. Când vor fi înlocuite ninsorile de ploi în Artica

Gheaţă care se topeşte în apropiere de Kangerlussuaq Groenlanda FOTO SHUTTERSTOCK

Cercetătorii au făcut primele estimări despre perioada când vom avea mai multe ploi decât ninsori în Artica, ceea ce ar fi o tranziţie majoră în schimbările climatice.

Conform CNN, ploaia a căzut pe vârful Groenlandei, în loc de zăpadă, pentru prima dată în luna august, deoarece emisfera nordică a cunoscut temperaturi de vară mai calde decât de obicei. 
 
Arctica se va confrunta cu mai multe ploi decât ninsori între anii 2060 şi 2070, marcând astfel o tranziţie majoră în tiparele precipitaţiilor, potrivit studiului publicat marţi în revista Nature Communications.
 
Studiul demonstrează că tranziţia s-ar putea întâmpla mai devreme decât au proiectat oamenii de ştiinţă anterior. Michelle McCrystall, autorul principal al studiului şi cercetător în domeniul climei de la Universitatea din Manitoba din Winnipeg, a declarat pentru CNN că modelarea anterioară a sugerat că aceasta nu va avea loc decât între 2090 şi 2100.
 
"Dar cu noul set de modele, acest lucru a fost de fapt împins înainte la aproximativ între 2060 şi 2070, deci există destul de un salt acolo de 20 de ani cu această tranziţie timpurie", a spus ea.
 
Studiul notează că creşterea precipitaţiilor se datorează în mare parte pierderii gheţii marine. Mai multă apă deschisă şi temperaturi mai calde ale aerului înseamnă mai multă evaporare, ceea ce amorsează atmosfera pentru o Arctică mai umedă. Cercetătorii spun că o Arctică dominată de precipitaţii are potenţialul de a destabiliza bilanţul masei glaciare a Groenlandei, declanşând o creştere globală a nivelului mării.
 
"Lucrurile care se întâmplă în Arctica nu rămân în mod specific în Arctica", a spus McCrystall. "Faptul că ar putea exista o creştere a emisiilor cauzate de dezgheţul permafrostului sau o creştere a creşterii nivelului mării la nivel mondial, este o problemă globală şi are nevoie de un răspuns global."
 
Oamenii de ştiinţă au ajuns la concluzia că arderea combustibililor fosili a dus la topirea Groenlandei în ultimele două decenii. Un studiu recent publicat în revista Cryosphere a constatat că Pământul a pierdut 28 de trilioane de tone de gheaţă de la mijlocul anilor 1990, dintre care o mare parte a fost din Arctica, inclusiv foaia de gheaţă din Groenlanda.
 
Citeşte şi: 
 
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările