45 de ani de internet: de unde am plecat şi încotro se îndreaptă lumea online

45 de ani de internet: de unde am plecat şi încotro se îndreaptă lumea online

Arpanet a transmis pentru prima oară pe 29 octombrie 1969

Astăzi, 29 octombrie, se împlinesc 45 de ani de când internetul a fost inventat, în forma sa de prototip guvernamental. În acea vreme se numea Arpanet. În fiecare an se sărbătoreşte Ziua Internaţională a Internetului.

Ştiri pe aceeaşi temă

Pe 29 octombrie 1969, centrele de calcul de la universităţile Standford şi UCLA au fost interconectate şi a fost transmis primul mesaj electronic: „Lo“. Mesajul ar fi trebuit să fie „Login“, însă se spune că sistemul s-ar fi blocat după apăsarea tastei „g“.
 
Mesajul a fost trimis de studentul programator Charley Kline sub supravegherea profesorului Leonard Kleinrock şi a călătorit 643 de kilometri, până la Institutul de Cercetare Standford.
 
Kleinrock era convins că maşinăriile cât un dulap, calculatoarele performante ale vremii, sunt menite să „vorbească” între ele şi că reţeaua în care se conectează ar trebui să fie la fel de simplu de folosit ca telefoanele. Azi se împlinesc 43 de ani de la prima comunicare electronică, ce a deshis calea pentru Internet, Facebook sau Twitter.
 
Reţeaua Arpanet a fost creată de Agenţia de Proiecte Avansate de Cercetare a Departamentului american de Apărare. Doar patru terminale făceau parte din reţeaua primordială, computerele uriaşe  fiind instalate la universităţi şi institute de cercetare din California şi Utah.
 

Evoluţia internetului

Conceptul s-a extins rapid şi, în 1970, s-a creat o reţea între Harvard şi MIT. În 1971 se pun bazele emailului. Programatorul Ray Tomlinson a implementat un sistem de comunicare care presupunea despărţirea numelui utilizatorului de cel al computerului cu simbolul „@“.
 
În 1973, reţeaua ARPAnet se extindea şi peste ocean. University College din Londra a fost prima instituţie europeană conectată la reţeaua de computere. Pe atunci, 75% din toată activitatea de pe ARPAnet consta din trimiterea de emailuri.
 
Un an mai târziu apărea conceptul TCP/IP. Acesta presupunea ca reţeaua să nu mai fie gestionată de un singur punct de control, ci informaţiile să ajungă de la un computer la un altul cu ajutorul unui protocol de transmisie.
 
La popularizarea Internetului la scară globală a contribuit o invenţie din 1977: modemul pentru PC. Acesta a fost dezvoltat de Dennis Hayes şi Dale Heatherington.
 
 
Spamul a luat naştere în 1978, iar în 1979 a apărut primul joc multiplayer online. MUD (MultiUser Dungeon) avea o interfaţă bazată pe text şi utilizatorii puteau comunica între ei. Primul emoticon a apărut în 1982 ”J”.
 
Anii 1983 şi 1984 au fost foarte importanţi pentru dezvoltarea Internetului. ARPAnet a trecut în totalitate pe protocoalele TCP/IP create de Vint Cerf, a fost creat primul server de date şi a apărut conceptul de DNS (Domain Name Server) care a dus la generarea de adrese mai prietenoase – nu mai erau folosite adresele IP, ci cuvinte.
 
În 1989, Tim Berners-Lee a pus bazele pentru WWW – World Wide Web. El a scris o lucrare menită să-i convingă pe savanţii de la CERN că un sistem global de hipertext era în interesul tuturor.

Cum vedeau oamenii internetul în acele vremuri

Unii vizionari au întrezărit de atunci spre ce poate să ducă acest mediu, iar în 1973 apărea, în revista „Christian Science Monitor“, un articol despre această reţea şi ce pericole ascunde. ARPANET nu era disponibilă decât cercetătorilor şi agenţiilor guvernamentale, scrie Gizmodo. Articolul din '73 vorbeşte despre un viitor al tranzacţiilor bancare online, al librăriilor electronice şi al comunicaţiilor globale.

„O nouă reţea de comunicaţii ar putea revoluţiona viitorul, susţin experţii. Cetăţeanul obişnuit va putea apela un computer care să-i răspundă la întrebări sau să-i dea bani din contul său bancar. [...] Sistemul, dezvoltat de ARPA şi denumit Arpanet, le va permite oameni să folosească la maximum capacităţile computerelor mai mari din ţară, unindu-le într-o reţea“, se arată în articolul din CSM.

„Mulţi oameni sunt îngrijoraţi cu privire la securitatea acestor sisteme care ar trebui să le asigure intimitatea inidividuală. Cei de la Arpanet consideră însă că problemele pot fi rezolvate şi că soluţiile nu ar fi prea scumpe, dacă sunt luate în calcul încă de la început. În cinci ani de acum înainte, băncile ar putea ajunge să fie conectate tocmai pentru ca un om să aibă acces la contul său de oriunde din lume“, se menţionează în articolul din 1973.

Reţeaua, în anii '90

Clifford Stoll scria, în 1995, un articol pentru revista Newsweek despre Internet şi de ce acest mediu nu va fi Nirvana. „Adevărul e că nicio bază de date online nu va înlocui ziarul, niciun CD nu va înlocui un profesor, iar o reţea de computere nu va schimba modul în care guvernul funcţionează“, scria Stoll. Nicicând n-au sunat aceste cuvinte mai eronat decât în prezent, când ţările încearcă să-şi dezvolte soluţii de eGuvernare, iar bazele de date online au înlocuit foarte multe, chiar şi ziarul.

Stoll face referire şi la un site de tip bulletin, care permite oricărui utilizator să publice conţinut. „Cuvintele tale ajung la alţii, sărind peste editori. Fiecare voce poate să fie auzită ieftin şi instant. Rezultatul? Fiecare voce este auzită. [...] Când toată lumea strigă, prea puţini ascultă. Dar despre cărţile electronice? Încearcă să citeşti o carte de pe un disc. În cel mai bun caz, e o sarcină neplăcută: strălucirea unui ecran prea mare înlocuieşte paginile prietenoase ale unei cărţi“, mai scria Stoll.

Între timp, Amazon are un succes foarte mare cu cărţile electronice, dar fără să dispară cele clasice, tabletele au luat locul monitoarelor mari şi greoaie, iar Twitter este locul în care toată lumea poate să strige, dar sunt mulţi care şi ascultă. În fapt, fiecare reţea e aşa, dar altele limitează către cine strigi sau cât de mult contează ce strigi.

Stoll considera că Internetul şi computerele n-ar trebui să pătrundă în şcoli, deoarece profesorii trebuiau să înveţe cum să le folosească şi nicicum nu puteau înlocui acestea lecţiile clasice. „Ce lipseşte din această lume electronică minunată? Contactul uman. [...] Computerele şi reţelele ne izolează unii de alţii. Un serviciu de chat este un substitut prost pentru o întâlnire cu prietenii la cafea. [...] În timp ce Internetul străluceşte promiţător, [...] acest nonloc ne consumă din timpul pe care îl avem de petrecut pe Pământ“, nota Stoll în finalul articolului său.

Viitorul

Următoarea etapă a internetul însemmnă conectarea tuturor lucrurilor din jurul nostru la reţea. 
 
Începutul epocii digitale a fost reprezentat de conectivitate, prin accesul digitalizat la informaţie, care se făcea prin e-mail, browsing şi căutări pe internet (Google). A doua fază a internetului a fost economia conectată, prin digitalizarea proceselor de business. Ce înseamnă acest lucru? În această epocă au apărut Amazon şi eBay, comerţul electronic a crescut, iar apoi s-a intrat în faza a treia, în care ne aflăm şi astăzi.
 
În zilele noastre, trăim în ceea ce specialiştii Cisco era experienţelor imersive, cu reţele sociale, Cloud, video şi mobilitate. A patra fază va fi reprezentată prin conectarea a patru elemente cheie: oameni – procese – date şi lucruri. Astfel, dacă termenul de Big Data vă sperie, atunci trebuie să aflaţi că este foarte important. Big Data înseamnă de fapt cantitatea enormă de date cu care lucrăm în fiecare zi şi care poate fi automatizată, pentru a reuşi să scoatem un profit mai bun.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: