Şi, totuşi, judeţul Sălaj există. Manevra dubioasă a comuniştilor de a scoate de pe hartă unul dintre cele mai mari şi mai populate judeţe din ţară
0În perioada interbelică, Sălajul era mai mare, şi ca teritoriu şi ca populaţie, decât Clujul învecinat şi se situa din ambele puncte de vedere în primele 15 judeţe ale ţării (dintr-un total de 71). Acum, Sălajul a ajuns, ca număr de locuitori, penultimul din ţară, iar ca suprafaţă, mai mici sunt doar Covasna, Giurgiu şi Ilfov.
Sălajul este, astăzi, unul dintre cele mai mici judeţe din ţară, atât ca suprafaţă, cât şi ca populaţie, iar acest lucru are un impact puternic asupra dezvoltării economice şi sociale a acestei părţi de ţară. În această situaţie se ajuns la decizia comuniştilor, care, în 1968, au vrut să-l şteargă de tot de pe hartă. După intervenţii făcute un sălăjean de vază, au renunţat la acea intenţie, însă i-au retrasat limitele într-un mod total dezavantajos.
Cum au evoluat graniţele Sălajului în istorie
Potrivit istoricului Marin Pop, cercetător ştiinţific în cadrul Muzeului Judeţean de Istorie şi Artă Zalău, Sălajul a existat mai întâi ca şi comitat, înfiinţat la data de 4 septembrie 1876, în urma ordinului Ministerului de Interne austo-ungar din 11 august 1876. ”Comitatele Crasna şi Solnocul de Mijloc au fost desfiinţate şi în locul lor, prin adăugarea a 27 comune din comitatul Dăbâca şi a două din comitatul Cojocna a luat fiinţă comitatul Sălaj. La început de secol XX, comitatul Sălaj avea două oraşe cu consiliu organizat: Şimleu Silvaniei şi Zalăul, ultimul fiind şi reşedinţa comitatului”, explică istoricul.
La dimensiunile sale maxime, Sălajul ajunge, însă, în perioada interbelică, atunci când, în „Legii pentru unificare administrativă”, aprobată la 13 iunie 1925, suprafaţa judeţului Sălaj creşte simţitor. ” Pe lângă localităţile de până atunci, cu excepţia satului Tusa, care a trecut la judeţul Cojocna, în componenţa judeţului Sălaj au mai intrat mai multe unităţi administrativ-teritoriale: plasa Valea lui Mihai de la judeţul Bihor; plasa Carei şi comunele Dobra, Hurez, Racova din judeţul Sătmar; comunele Ciocmani, Băbeni, Surduc, Cristolţ, Solona, Brâglez, Muncel şi Cristolţul Mare de la judeţul Solnoc-Dobâca şi comuna Trestia din judeţul Cojocna. Judeţul avea, în noua componenţă, trei comune urbane: Carei, Şimleu şi Zalăul, care a rămas reşedinţă de judeţ”. A fost momentul în care Sălajul devine judeţ de graniţă, incluzând o parte din actualul judeţ Satu Mare şi întinzându-se, astfel, până la limita cu Ungaria.
În 1938 are loc o altă reorganizare administrativă, conform căreia doar comuna şi ţinutul erau persoane juridice, plăşile şi judeţele devenind circumscripţii de control şi de deconcentrare a administraţiei centrale. Ţara a fost împărţită în 10 ţinuturi. Judeţul Sălaj făcea parte din ţinutul Someş, care avea reşedinţa la Cluj. A durat doar patru ani, pentru că în urma Dictatului de la Viena din 30 august 1940, Sălajul a intrat sub administraţie maghiară, făcând parte din judeţele cedate Ungariei horthyste. După eliberarea ţării, în martie 1945, sub guvernul procomunist condus de dr. Petru Groza, conducerea judeţelor, printre care şi Sălajul, a fost însuşită de noua putere comunistă. Potrivit istorcului, Sălajul revine atunci la forma sa de organizare administrativă din perioada interbelică, având în componenţă şi plăşile Carei şi Valea lui Mihai. Rămâne în această organizare doar până în 1950, pentru că prin raionarea administrativ economică a ţării, dispusă de comunişti în acel an, Sălajul este desfiinţat şi împărţit între cele trei regiuni din nord-vestul României: Baia Mare, Bihor (Crişana) şi Cluj.
Reînfiinţare cu intervenţii
În 1968, când este dată o nouă lege de reorganizare administrativă a ţării, Sălajul nici nu a mai intrat în calculele comuniştilor. "Sălajul, alături de Covasna, nici măcar n-au fost în prima variantă pe listă, pentru reînfinţare. A fost nevoie de diplomaţia fostului prefect Iuliu Domşa, care a făcut diligenţele necesare, pentru ca Sălajul să fie repus pe hartă", explică Pop. Iulian Domşa a fost primul primar român al Zalăului, după care a ocupat funcţiile de prefect al judeţului (1922 - 1925) şi apoi a deţinut mai multe mandate de senator liberal de Sălaj. Prezenţa sa îndelungată în capitală i-a asigurat influenţa necesară pentru a schimba decizia iniţială a autorităţilor vremii.
Prin intervenţia lui Domşa, Sălajul a fost, până la urma, reînfiinţat, însă cu o suprafaţă mult ciuntită.
Vă mai recomandăm:
Cum au schimbat comuniştii numele oraşului reşedinţă de judeţ a Sălajului. Era „prea ţărănească“
Se încarcă comentariile...
