Pseudocerealele, micile bombe de nutrienţi şi vitamine. Care sunt beneficiile acestor superalimente
0
Quinoa, amarantul, meiul sau hrişca sunt doar câteva dintre pseudocerealele bogate în proteine, vitamine, minerale, fibre şi antioxidanţi, ce nu ar trebui să lipsească din alimentaţia noastră şi în special din cea a copiilor.
Pseudocerealele sunt plante cu frunze bogate, a căror tulpină nu este păioasă şi ale căror seminţele nu cresc în spice, precum la cereale. Considerate nişte superalimente, pseudocerealele pot fi achiziţionate din orice magazin naturist. Hrişca, meiul, quinoa şi amarantul sunt doar câteva dintre pseudocerealele despre care nutriţioniştii susţin că abundă în proteine, vitamine, minerale, fibre şi aminoacizi esenţiale.
O particularitate a acestora este că, înainte de a fi preparate, trebuie ţinute câteva ore sau chiar peste noapte, la fermentat, într-un vas cu apă călduţă, în care am adăugat puţin iaurt, zeamă de lămâie sau oţet. În felul acesta, antinutrienţii sunt anihilaţi, iar alimentul devine unul valoros, uşor de digerat şi de absorbit.
Quinoa, alimentul minune
Considerată "mama tuturor cerealelor", quinoa are proprietăţi extraordinare pentru sănătate. O sursă excelentă de vitamine B, minerale, fier, calciu, cupru, mangaz, magneziu sau potasiu, quinoa poate fi consumată atât la micul dejun, cât şi ca fel principal sau gustare, în combinaţie cu fructe ori legume, în brioşe ori clătite sau ca budincă. Potrivit studiilor, consumul de quinoa reduce apetitul, ameliorează oboseala şi balonarea, ajută la detoxifierea organismului, previne degradarea oaselose şi scade riscul de a dezvolta boli cardiovasculare, hipertensiune sau cancer de colon.
Un plus de energie cu amaranth
Amarantul câştigă tot mai multă popularitate în rândul adepţilor traiului sănătos, având un conţinut nutritiv remarcabil: este mai bogat în calciu, fier ori fosfor decât majoritatea legumelor, asigură un aport considerabil de proteine şi abundă în calciu, fosfor, potasiu şi fibre. Inclus în meniu, ne scapă de grija unor afecţiuni precum hipertensiunea arterială ori diabetul şi ne asigură mai multă energie şi o imunitate crescută. Poate fi preparat precum orezul ori consumat în chiftele.
Hrişca, aromă şi beneficii
Cu un gust aromat, hrişca este bogată în vitaminele E, B1 şi B2, dar şi în proteine, carbohidraţi, fibre, fosfor, magneziu, cupru, zinc, mangan, seleniu şi fier. Ea se foloseşte la salate (în loc de orez), supe, dar şi în tocăniţe. Printre beneficiile acestui aliment se numără îmbunătăţirea memoriei, scăderea colesterolului, menţinerea nivelului de glucoză în sânge în limite normale şi stabilizarea valorilor tensiunii arteriale.
Motorul digestiei
Aliment străvechi, meiul este catalogat ca fiind motorul digestiei. Introdus în alimentaţie, acesta constituie o sursă excelentă de fier, fibre şi complex de vitamine B. Meiul conţine substanţele nutritive care permit aparatului digestiv să îşi îndeplinească toate funcţiile în condiţii optime. Printre problemele ce pot fi rezolvate prin consumul de mei se numără indigestia cronică, hiperaciditatea, balonările, respiraţia urât mirositoare, gazele sau ulceraţiile stomacale. Poate fi consumat în salate, alături de legume, în budinci şi supe, şi este perfect înlocuitor al orezului.
Vă mai recomandăm:
Cum să prepari sarmale în frunze de leuştean şi lobodă. Secretele unei reţete delicioase
Se încarcă comentariile...
