Primarii Zalăului după Marea Unire au galerie în holul Primăriei

Galeria este deschisă de Iulian Domşa

Cei 33 de primari pe care i-a avut Zalău după Unirea din 1918 sunt reprezentaţi - unii cu poză, alţi doar cu numele - într-o expoziţie permanentă deschisă luni, 7 decembrie, în holul Primăriei.

Galeria primarilor este deschisă de Iulian Andrei Domşa, primul primar român al Zalăului şi sălăjeanul care, folosindu-se de relaţiile pe care le avea la Bucureşti, a reuşit să-i determine pe comunişti să nu şteargă de pe hartă judeţul Sălaj, aşa cum aveau de gând de reorganizarea administrativă a teritoriului din 1968. De numele lui Iulian Domşa se leagă şi menţinerea reşedinţei de judeţ la Zalău. Ultimul din listă este, deocamdată, primarul Radu Căpîlnaşiu, aflat la conducerea municipalităţii din 2008. Câţiva dintre primarii în viaţă pe care i-a avut Zalăul au fost prezenţi la evenimentul organizat de Primărie.

Expoziţia, intitulată ”Primarii Zalăului după Marea Unire”, include şi informaţii despre cetăţenii de onoare ai municipiului, persoanele care au primit distincţia ”Credinţă Cetăţii”, ”Prietenii Zalăului”, dar şi cele mai remarcabile rezultate obţinute de artiştii şi sportivii zălăuani.

Tot luni a fost lansată şi schiţa monografică ”Zalău – un oraş la frontiera de nord-vest a Transilvaniei”, scrisă de istoricul Nicolae Gudea şi preotul Valer Părău.

Potrivit autorilor, ”Zalăul este una dintre localităţile cele mai vechi menţionate documentar pe teritoriul României de azi. Existenţa sa în forme urbane este mai lungă decât a oricărui oraş din Transilvania”. ”Nici nu vă închipuiţi ce istorie grozavă are oraşul Zălau”, a spus Nicolae Gudea la evenimentul de lansare, repetând aproape obsesiv denumirea veche a oraşului, ”Zălau”, considerată de el a fi cea corectă.

Lucrarea este structurată pe nouă capitole: Poziţia geografică, relieful şi condiţiile climatice ale locului; Istoria aşezării; Date în legătură cu viaţa economică a oraşului de-a lungul timpului”; Organizarea şi administrarea oraşului; Viaţa socială a aşezării Zalău; Dezvoltarea urbanistică de-a lungul timpurilor; Populaţia oraşului; Viaţa spirituală în oraş de-a lungul timpului; şi Câteva constatări finale şi concluzii.
Nu în ultimul rând, lucrarea conţine o erată. Lista de erori nu acoperă, însă, potrivit istoricului Cornel Grad, toate greşelile strecurate în carte, acesta indicând la finalul evenimentului mai multe inadvertenţe între datele din lucrare şi adevăr.

Lansarea monografiei Zalăului a fost deschisă de copiii de la Ansamblul folcloric ”Columna”, care ne-au amintit, prin câteva colinde, că se apropie cu paşi repezi Crăciunul.

Vă mai recomandăm:

Cum au schimbat comuniştii numele oraşului reşedinţă de judeţ a Sălajului. Era „prea ţărănească“

Iulian Domşa - primul primar român al Zalăului şi sălăjeanul care a făcut ca judeţul să nu fie şters de comunişti de pe hartă

→

Imaginea 1/6: primarie