GALERIE FOTO Un român, singur în Africa: „Puteam muri în fiecare zi”

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Cape Agulhas, cel mai sudic punct al Africii FOTO jeg.ro
Cape Agulhas, cel mai sudic punct al Africii FOTO jeg.ro

Întors în ţară după o călătorie solitară din nordul în sudul Africii, blogger-ul zălăuan Darius Groza mărturiseşte că n-ar repeta niciodată experienţa celor patru luni petrecute pe continentul negru.

„Eu am făcut-o pentru a vedea dacă un începător, gras şi neexperimentat, poate să traverseze Africa. Dar frumuseţile Africii nu merită să rişti atât de mult. Dacă vrei să le vezi, cel mai bine este să iei avionul şi să mergi într-un safari, unde te iau ăia şi te duc cu jeep-ul peste tot", povesteşte Darius, revenit recent în ţară după ce a traversat Africa pe motocicletă de la nord la sud.

Motivele pentru care cele patru luni petrecute pe continentul negru sunt o experienţă pe care nu ar vrea să o repete şi pe care nici nu o recomandă nimănui sunt multe şi diverse. Primul, deşi nu cel mai important, este corupţia generalizată din ţările africane, corupţie de care s-a lovit din plin având în vedere că prezenţa sa - un alb pe motocicletă - a sărit peste tot în ochii poliţiştilor. El a avut de-a face cu autorităţi din toate ţările traversate - şi au fost 15 la număr -, având nevoie de vize de trecere. „Nu există să nu dai şpagă. Dacă nu dai, nu treci. Clar!", explică Darius amploarea fenomenului, spunând că este vorba despre o şpagă instituţionalizată, percepută sub forma a tot soiul de taxe prevăzute de lege.

Corupţia este dublată de o înarmare până în dinţi a tuturor poliţiştilor, care sunt pregătiţi în orice moment să tragă. Situaţia pare atât de dramatică, încât a supravieţui în "jungla" umană din Africa este o chestiune ce ţine exclusiv de noroc. „În Lagos, în Nigeria, spre exemplu, am stat o lună pentru viză. Dacă nu cunoşteam acolo un tip, care m-a ajutat trimitând maşină, uneori cu pază militară, pentru a mă duce acolo unde aveam nevoie, puteam muri în fiecare zi", povesteşte el.

Şi nu doar armele sunt o ameninţare la adresa vieţii şi Africa. Temuta malarie, care ucide anual sute de mii de oameni, nu l-a ocolit nici pe aventurierul zălăuan. S-a îmbolnăvit pe când se afla în Nigeria, însă spune că boala nu e atât de periculoasă pe cât ne temem noi, românii. „M-a ţinut o săptămână la pat, din care patru zile cu halucinaţii. Într-adevăr, e groaznică, dar problema se rezolvă cu un medicament care costă, în bani româneşti, cam 20 de lei. Motivul pentru care în Africa mor atât de mulţi oameni de malarie este că populaţia nu are bani să plătească tratamentul respectiv, chit că este foarte ieftin", explică Darius.

Nu l-au ocolit nici problemele în trafic. „Am avut zeci de tamponări, vreo 10-12 căzături uşoare şi un accident destul de grav. Eram în Angola şi am intrat într-o curbă destul de tare, cu 120 de kilometri pe oră, iar din faţă venea un tir mai lat decât banda lui", povesteşte Darius împrejurările în care era să-şi piardă viaţa, dar din care a scăpat fără nicio zgârietură datorită cutiei laterale pe care o avea pe motocicletă, care a acţionat ca un tampon între el şi gigantul şoselei.

„Am cunoscut acolo nişte tipe mai naive..."

Deşi poate părea destul de greu de crezut, în traseul său de fix 20.412 kilomtri şi 800 de metri, pornind de la Cluj şi până în cel mai sudic punct al Africii, Darius a întâlnit şi foarte mulţi români, cei mai mulţi în Dakar, capitala statului Senegal, dar şi în Lagos - Nigeria sau în Angola. Ce făceau ei acolo? „Muncesc în firme petroliere, în firme de consultanţă de tot felul, logistică. Am cunoscut şi nişte tipe mai naive un pic, care s-au gândit să se ducă în Africa să le facă training-uri la africani. Sunt purtate de ceva ONG-uri dintr-o capitală în alta şi încearcă să nu moară. E periculos, motiv pentru care albii sunt foarte bine plătiţi", explică el.

Despre traseu

Darius a pornit din Cluj-Napoca la sfârşitul lunii august. A traversat Europa către strâmtoarea Gibraltar, trecând în Maroc. S-a îndreptat, de acolo, pe coasta vestică a Africii, apoi spre sudul continentului, trecând, pe rând, prin Mauritania, Senegal, Mali (cu zone de război), Burkina Fasso, Ghana, Togo, Benin şi Nigeria. Din Nigeria şi-a urcat motocicleta într-un avion şi a zburat până în Angola, pentru a evita zonele cu adevărat fierbinţi din Camerun, Gabon şi, mai ales, Congo - unde, spune el, rebelii avansaseră spre vest până la traseul său. "Mi-am zis că, decât să mor acolo, mai bine să mor mai încolo", spune Darius. Din Angola şi-a continuat călătoria pe motor prin Namibia şi Africa de Sud, încheind-o în Cape Agulhas, despre care a aflat că ar fi cel mai sudic punct al Africii, nu Capul Bunei Speranţe, cum crede majoritatea.

Pentru că întoarcerea pe motocicletă pe coasta estică presupunea riscuri prea mari, pe care nu a mai vrut să şi le asume, Darius Groza şi-a vândut mijlocul de transport primei persoane cu care a intrat în vorbă în Africa de Sud, şi încă la un preţ apropiat de cel cu care o cumpărase. A luat un avion din Capetown până la Londra, iar de câteva zile a ajuns acasă, împărţindu-se între Cluj, acolo unde munceşte, şi Zalău, oraşul său natal, unde locuiesc părinţii săi.

Mai multe informaţii şi imagini din călătoria lui Darius Groza - pe blogul său www.jeg.ro.

Zalău

Top articole

Partenerii noștri


Ultimele știri
Cele mai citite