Despre patriotism şi neorevizionism în corespondenţa lui Corneliu Coposu cu Ion Raţiu şi Vasile Măcărescu. Ce credea „Seniorul“ despre atitudinea maghiarilor
0În anii `80 ai secolului trecut, Corneliu Coposu a avut o legătură strânsă cu emigraţia românească şi cu cei care intenţionau să plece în Occident, aspect urmărit îndeaproape de către organele de Securitate din România.
Potrivit unei note informative pe care istoricul sălăjean Marin Pop, de la Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă Zalău, a descoperit-o în dosarele Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS), Coposu „în mod tacit a acceptat să fie informat şi uneori consultat asupra poziţiei şi situaţiei prezente a foştilor săi colaboratori politici, aflaţi în ţară ori plecaţi în străinătate, chipurile ca fiind singurul în măsură să-i orienteze".
Deşi se găsea sub lupa Securităţii, Seniorul s-a întâlnit înainte de plecarea lor în Occident cu mai mulţi reprezentanţi din Exil, cărora le-a spus să-i informeze pe românii plecaţi peste graniţă că naţional-ţărăniştii rămaşi în ţară au o situaţie grea, că în ţară se utilizau diverse mijloace de constrângere ca interdicţia ocupării unor funcţii în diverse sectoare, pensii mici şi chiar închisoarea.
Mesaj transmis in SUA prin intermediul unei adolescente
Pentru a menţine legăturile cu Occidentul, de unde aşteptau să vină marea schimbare şi sfârşitul regimurilor totalitare din Europa de Est, Corneliu Coposu şi prietenii săi încercau tot felul de variante care să nu intre în vizorul Securităţii. Astfel, aflând de vizita pe care două tinere surori stabilite în SUA o făceau, în iulie 1986, în România, la bunicii lor, marele om politic şi Constantinescu Klaps stabilesc să transmită un mesaj emigraţiei româneşti prin intermediul celei mai mari dintre surori, Anca Bazilescu. În acest sens, susţine istoricul Marin Pop, Klaps se întâlneşte cu ea în Grădina Icoanei pentru a o pregăti cu datele pe care trebuia să le memoreze şi să le transmită prietenului lor Alexandru Bratu, stabilit în SUA.
Conform unui alt document păstrat în Arhivele Securităţii şi descoperit de către istoricul din Sălaj, mesajul elaborat de către Corneliu Coposu era următorul:
"Temelia viitoarei organizaţii (naţional-ţărăniste – n.n.) este aici, nu acolo. Suntem indignaţi şi revoltaţi că în timp ce toate celelalte emigraţii sunt solidare, singurii sunt românii care fac o impresie penibilă de aşa manieră că ei ridiculizează, oficialitatea nu stă de vorbă cu ei. Adică, dacă-i vorba de o problemă ungurească cei de la Casa Albă se consultă cu emigraţia maghiară. Dacă este vorba de o problemă românească, ca şi când n-ar fi existat românii, adică îi desconsideră! Chestiunea solidarităţii nu trebuie înţeleasă pe probleme politice, că toţi românii din străinătate trebuie să fie de acord cu o platformă minimală ca de exemplu suveranitatea României, independenţa şi frontierele etnice, adică România de la Trianon, un regim constituţional democratic. La punctul acesta ultim se integrează şi lupta împotriva comunismului, adică pentru instaurarea unei democraţii adevărate. Dacă se limitează la aceste puncte, nu există român în exterior care să nu le poată accepta, pentru că n-au pus problema monarhică, să adere şi republicanii, basarabenii şi transilvănenii, inclusiv evreii".
În cazul în care nu îşi însuşea aceste puncte de vedere, marele om politic cerea "să li se comunice că cei din ţară îi detestă că nu fac nimic". În nota informativă se făcea referire şi la propunerea lui Coposu privind editarea unei gazete, de către românii din străinătate, în coloanele căreia să contracareze propaganda revizionistă maghiară şi să susţină propaganda antisovietică. "Organele Securităţii, prin maiorul Ioan Romaşcanu şi ofiţerul specialist Ioan Badea, făceau tot felul de planuri pentru ca mesajul să nu fie transmis, sau să ajungă în Occident o variantă denaturată, în care Coposu şi Klaps criticau disensiunile din rândul exilului românesc", mai spune Marin Pop.
Documentele păstrate la CNSAS au scos la iveală o parte din corespondenţa pe care Corneliu Coposu a avut-o cu doi dintre liderii marcanţi ai Exilului românesc: Ion Raţiu, care trăia la Londra, şi cu Vasile Măcărescu, de la Koln. Din scrisorile pe care aceştia şi le-au trimis transpare dorinţa de unitate a acţiunilor anticomuniste şi patriotice ale emigraţiei, dar care era atent monitorizată de către organele de Securitate şi "ajutată" să fie cât mai divizată.
Într-o scrisoare pe care Coposu i-a trimis-o lui Ion Raţiu în 18 noiembrie 1986, cel dintâi îi aducea la cunoştinţă indignarea şi îngrijorarea românilor din ţară faţă de "amploarea occidentală a propagandei revizioniste maghiare", cu referire la emisiunile de limbă maghiară de la "Europa Liberă".
"Agitaţiile revizioniste ale expatriaţilor unguri din Occident sunt bine cunoscute şi chiar dacă sunt condamnate sunt oarecum înţelese. Ceiace este mai greu de înţeles este împrejurarea că aceste agitaţii, supărătoare pentru români, au ajuns să fie integrate şi în emisiunile unui post de radio subvenţionat de Congresul Statelor Unite. Cu alte cuvinte ungurii zişi anti-comunişti din străinătate, fac propagandă anti-românească (nu anti-comunistă!) pe banii americanilor. Nu ştiu dacă această împrejurare stranie este cunoscută în cercurile românilor expatriaţi sau dacă i se acordă importanţa cuvenită", avertiza Seniorul.
Critica atitudinea "injustă" a maghiarilor de la Europa Liberă
Acesta atrăgea atenţia şi asupra unor rubrici radio care blamau poporul român şi denaturau istoria României. "Nu sunt justificate nici exagerările, nici fanteziile pseudo-istorice şi nici falsificările de date, de situaţii şi de evenimente, mai cu seamă când sunt lansate prin intermediul unui post de emisiune care nu are menirea de a propaga un nou val de revizionism", scria Coposu, adresându-i prietenului său din Londra rugămintea de a se adresa Congresului Statelor Unite pentru a tempera atitudinea "injustă, deseori indecentă şi aproape permanent necontrolată, faţă de realităţile istorice şi faţă de demnitatea poporului român" a angajaţilor maghiari ai postului Europa Liberă. "Cred că ar fi timpul să înceteze acest fel de manifestări, care supără în cel mai înalt grad pe toţi românii, indiferent de crezul şi orientarea lor politică", opina marele ţărănist.
Corneliu Coposu, în timpul unui miting, alături de Doina Cornea, Ion Raţiu şi Ion Diaconescu FOTO Arhivă Marin Pop
Într-o epistolă datată 28 aprilie 1988, pe care i-a trimis-o lui Vasile Măcărescu şi pe care Marin Pop a descoperit-o la CNSAS, politicianul sălăjean îl felicita pentru preocuparea "remarcabilă" de a contracara "propaganda revizionistă maghiară şi noianul ei de calomnii şi exagerări, la adresa ţării noastre şi a istoriei româneşti". Coposu vorbea şi despre recomandarea pe care a făcut-o în repetate rânduri, prin corespondenţa întreţinută cu cei din diasporă, privind "o solidarizare a tuturor românilor, fără deosebire de crez şi orientare politică, pe linia unor principii comune tuturor, care să constituie platforma minimală de acţiune prioritară unanim însuşită şi generatoare a manifestărilor româneşti de combatere a propagandei intense, dezlănţuită de duşmanii ţării. Principiile de bază ale respectivei platforme, după opinia mea, ar trebui să fie: independenţa şi suveranitatea deplină a ţării; integritatea frontierelor de la 1938; libertăţile fundamentale şi drepturile omului, pentru toate naţionalităţile conlocuitoare, asigurate de instituţiile democratice".
Vă mai recomandăm:
Se încarcă comentariile...
