Cum ne dăm seama că avem depresie. Simptomele care ascund adevărata problemă şi sugerează, în mod eronat, alte afecţiuni

Tristeţea excesivă este unul dintre simptomele comune

Considerată un moft de foarte multă lume, depresia este o afecţiune cât se poate de reală, având consecinţe dintre cele mai grave - avertizează psihologii şi psihiatrii. Semnele ei nu sunt, însă, întotdeauna uşor de recunoscut.

Tristeţe excesivă şi, de cele mai multe ori, nejustificată. Exacerbarea unor simţuri, sentimentul vinovăţiei şi dorinţa de a-şi face rău. Sunt câteva dintre semnele ”clasice” ale depresiei. Sunt, însă, şi simptome care te duc cu gândul către cu totul altceva decât depresie, cum sunt durerile difuze sau chiar sindromul de intestin iritabil.

Potrivit medicului psihiatru Marin Ciobanu, depresia afectează, în primul rând, percepţia. ”Pacientul întotdeauna va simţi stimulii din jur exacerbaţi – va fi deranjat de zgomot, de lumină, de mişcarea celor din jur. Afectează, apoi, atenţia – va avea o atenţie concentrată pe sine. Nu în ultimul rând, afectează memoria – el are o memorie proiectată mai mult spre trecut, el trăieşte practic în trecut, focalizând în special momentele neplăcute din trecut. În plan psihic, aduce ideea vinovăţiei, ideea de revendicare, dar, cel mai grav, ideile autolitice. Se mişcă greu, scade pofta de mâncare, apar insomniile, se restrâng relaţiile cu persoanele din jur, apare modificarea conştiinţei propriei persoane. Sunt câteva dintre trăsăturile unui tablou mediu spre sever în depresie”, explică psihiatrul.

Prin urmare, principalele simptome care pot conduce către un diagnostic de depresie sunt tristeţea, anxietatea şi senzaţia de gol emoţional ce persistă, sentimente ca lipsa de speranţă, inutilitate sau neputinţă, agitaţie şi nelinişte crescută, frecvente episoade de plâns, oboseală şi lipsă de energie, pierderea interesului în a face activităţi care înainte creau plăcere, dificultăţi de concentrare, în a-şi aminti amănunte şi luare de decizii, tulburări ale somnului – exces de somn/ somn insuficient, lipsa poftei de mâncare/ mâncat excesiv, gânduri de moarte sau suicid, dureri persistente de cap, crampe musculare sau probleme digestive care nu trec în urma tratamentului.

Atenţie la simptomele depresiei mascate

Există, însă, şi simptome mai puţin specifice, ce descriu ceea ce se numeşte ”depresia mascată”. Printre semnele acestei forme de depresie se numără colonul iritabil, dificultăţi în respiraţie şi durerile difuze, ce nu pot fi localizare exact. Este o formă greu de localizat chiar şi către specialişti.

”Nicio persoană, de-a lungul existenţei sale, nu a scăpat fără măcar un episod depresiv”

Medicul psihiatru atrage atenţia că, deşi în ţara noastră există tendinţa de a minimiza impactul acestei afecţiuni, cu toţii am suferit sau vom suferi, măcar o dată, de depresie. Un studiu american spune că cel puţin opt persoane din zece au avut în cursul existenţei un episod despresiv care a necesitat intervenţia specialistului. Din experienţa mea, nicio persoană, de-a lungul existenţei sale, nu a scăpat fără măcar un episod depresiv. Sigur, de intensităţi diferite”, precizează el.

Suicidul - una dintre cele mai grave complicaţii

Depresia poate apărea la orice vârstă, chiar şi în copilărie, însă formele afecţiunii sunt cu atât mai complexe cu cât se avansează în vârstă. ”Studiile au demonstrat – spune dr. Ciobanu – că episoadele depresive produc modificări structurale la nivelul creierului, motiv pentru care apar formele persistente, cu modificări importante asupra personalităţii individului”.

Una dintre cele mai severe complicaţii ale despresiei este suicidul care - avertizează medicul - are loc, de regulă, în afara episodului depresiv, deci atunci când toată lumea este liniştită că pericolul a trecut.  „Suicidul nu apare în episod depresiv sever. Individul are ideaţie autolitică (de autodistrugere), dar nu are funcţia de execuţie. Deci are planul, are motorul, dar nu are puterea de a trece la execuţie. Este în stare de depresie, deci nu are energie. Urmând tratament medicamentos, se ameliorează energia, dar ideaţia nu scade cu aceeaşi intensitate. Şi atunci, după ce a urmat tratamentul medicamentos, după externare, în prima lună, recurge la suicid”, explică psihiatrul unul dintre paradoxurile depresiei.

Vă mai recomandăm:

Cinci efecte ale consumului de usturoi: cât bine ne face, de fapt, faimoasa legumă-condiment