FOTO Lecţia de omenie a „haiducilor“ cu adrenalină 4x4. Pasionaţii de off-road au adus bucurie în casele săracilor dintr-o localitate vasluiană
0Satele din comuna vasluiană Coroieşti, localităţi uitate de Dumnezeu şi de autorităţi, unde oamenii trăiesc într-o sărăcie lucie, au fost ţinta sprijinului umanitar al Clubului Off-road Bârlad
Familiile cu mulţi copii din satele care compun comuna vasluiană Coroieşti, care locuiesc în bordeie care ce stau să se dărâme, fără curent electric, cu drumuri mâloase care reprezintă o provocare chiar şi pentru maşinile special concepute pentru aşa ceva, au fost ţinta unei acţiuni umanitare derulate de Clubul Off-road Bârlad.
12 maşini 4x4 şi o remorcă au fost încărcate până la refuz cu alimente de bază, jucării şi rechizite pentru copii, dulciuri, hăinuţe, saltele şi alte lucruri care le lipsesc acestor familii au ajuns la cei mai săraci dintre săraci. Ţinta lor a fost să ajute 15 familii cu mulţi copii, aflate în evidenţa serviciilor sociale ale Primăriei Coroieşti. Alături de aceşti beneficiari, alţi zeci de bătrâni şi oameni sărmani au fost bucuroşi să primească un sac de cartofi, o pătură sau un pachet cu alimente. Este a doua acţiune umanitară din acest an.
Bărbaţii pasionaţi de motoare puternice, care îşi petrec de obicei zilele libere testând abilităţile de şofer în condiţii extreme, au lăsat “teribilismul” acasă pentru a-şi arăta cealaltă faţă: omenia. Câţiva dintre ei i-au luat cu ei pe proprii copii, unii de vârstă preşcolară, pentru a-i învăţa de mici să aibă grijă de cei mai puţin favorizaţi de soartă, pentru a-i învăţa să aprecieze mai mult condiţiile de acasă.
Parte din grupul Off-road provin din mediul de afaceri din Bârlad, alţii sunt oamni care muncesc din greu. De exemplu, Ionel Pascu (35 ani) este stabilit în Austria de 11 ani, ţară unde câştigă bani tăind betoane. În timpul liber adună ajutoare şi în concedii vine acasă cu maşina încărcată. Cum trece graniţa în România opreşte pe traseu acolo unde vede bătrâni neputincioşi ori copii săraci şi le oferă cadouri. (foto sus)
O casă cu 14 copii
Primul popas l-au făcut în Coroieştii de Jos, unde într-o casă veche locuiesc trei familii înrudite, fiecare având la dispoziţie câte o cameră de câţiva metri pătraţi. Lenuţa Lupu şi Gheorghe Paraschiv au împreună opt copii cu vârsta cuprinsă între un an şi 14 ani. Singura lor avere e un televizor mic în faţa căruia se adună toţi copilaşii. Mama şi copiii dorm pe două paturi, iar tatăl doarme întins pe jos. Miroase a curat, preşurile care acoperă lutul întins pe jos sunt curate, focul duduie în soba proaspăt văruită. Copiii ies afară pe prinspă în picioarele goale. Niciunul din ei nu a fost bolnav vreodată. Toţi merg la şcoală. Părinţii nu primesc ajutor social pentru că au pământ şi completează veniturile muncind cu ziua.
FOTO Casa cu 14 copii
În camera de alături locuiesc nişte cumnaţi. Geanina Lupu şi Ion Viţoreanu au “doar” patru copii. Şi la ei e sărăcie lucie, dar la fel de curat ca la vecini.
În aceeaşi casă locuieşte şi o bătrână de 67 de ani, mamă şi bunică pentru “vecini”. Femeia aree în plasament familial doi nepoţi de 13, respectiv 14 ani, abandonaţi de una din fiicele ei fugite în lume.
Este un exepmplu fericit, spune Gabi Lungu, coordinator UNICEF în cadrul primăriei Coroieşi: “Toţi copiii merg la şcoală. Noi îi monitorizăm de mult timp şi părinţii au mare grijă de ei, aşa cum se pricep. Sunt case unde nu există curent electric, copiii învaţă la lumânare.
Copiii au fugit de ruşine
Convoiul umanitar a poposit şi la o “cunoştinţă” mai veche. Violeta Oancea (41 ani), femeia cu şapte copii, din care şase minori, care a fost ajutată de ei în urmă cu un an. În ianuarie 2015, când a primi o primă vizită a Clubului Off-road, a şocat cu mizeria în care trăiau. Într-o casă închiriată, fără mobilă, copiii dormeau pe jos, îtinşi pe două saltele. Se încălzeau la un calorifer electric şi mizeria era la ea acasă.
Acum locuiesc în alt sat din comună în condiţii ceva mai bune după ce au primit ajutoare după mediatizarea cazului. Copiii femeii au fugit de ruşine când ajutoarele umanitare au ajuns la poartă. Acelaşi lucru l-a făcut unul din copii şi l-a prima vizită, s-a ascuns după un raft şi a plâns de ruşinea sărăciei şi a mizeriei în care este văzut.
Citeşte şi: