FOTO: Cele mai căutate mănăstiri vasluiene: Pelerinajul credincioşilor

Ca în fiecare an, apropierea  sărbătorilor pascale reprezintă motiv de pelerinaj la mănăstirile din judeţ. Mii de credincioşi sunt aşteptaţi să participe la slujbele religioase organizate în Săptămâna Mare  în lăcaşurile de cult. La fiecare mănăstire se fac pregătiri, iar cele care oferă cazare credincioşilor veniţi din alte judeţe au deja locurile ocupate.

Mănăstirea Moreni, colţul de rai al vasluienilor La mai puţin de 30 de kilometri de Vaslui, în comuna Deleni, se află una dintre cele mai frumoase mănăstiri din aceasta zonă a Moldovei, Manastirea Moreni.  Enoriaşii pot ajunge pentru a se ruga la mănăstire din DN 24 (Vaslui - Bârlad) prin Crasna, Costeşti, Moreni. Complexul monahal Moreni este construit într-un stil arhitectural unitar în care sunt preluate elemente traditionale şi cuprinde: biserica şi clopotniţa veche, biserica-paraclis, turnul-clopotniţă, chiliile, trapeza, centrul Scriptoria, muzeul de artă religioasa, biblioteca, cladiri anexe şi zidul de incinta. La intrarea în curtea interioară a lăcaşului, credincioşii sunt întâmpinaţi de o poartă impresionantă, sculptata în lemn de stejar, opera sculptorului Ionel Bulgaru, realizata în 1996, în stilul caracteristic artei populare, decorată cu zece scene religioase în altorelief. Un alt aspect ce atrage atenţia este reprezentat de turnul clopotniţă, înalt de aproximativ 23 metri. Odată cu moartea ieromonahului Nicon Sarbu, în ianuarie 1883, ultimul calugar de la schit, a fost desfiinţată şi asezarea monahală. Schitul a fost reinfiinţat în 1935 şi iar desfiintat în 1958. In 1990, s-a reînfiintat Mănăstirea Moreni, fiind trimis stareţ ieromonahul Meletie Mercas. In 1991, lăcaşul s-a transformat în mănăstire de maici.

La această mănăstire se păstrează moaştele sfinţilor mucenici Tarahie, Prov şi Andronic, aduse de la Ierusalim. Muzeul  din lăcaşul de cult reuneşte obiecte de artă religioasă şi obiecte arheologice.
În colecţiile muzeului sunt expuse: un clopot de la biserica veche, un triptic, o troiţă în miniatură, cununii, candele şi potire de argint, sfeşnice, un chivot, un cuţit de impărtaşanie cu crucea decupata, un epitrahil cu fir de argint, bedernita, manecute, brâu, metanier, cărîi din secolele XVIII-XIX. Printre obiectele arheologice descoperite în zona manastirii se regasesc unelte de silex din paleolitic, unelte din neolitic (cultura Cucuteni), obiecte din ceramică, monede de argint si bronz.
Manastirea Moreni deţine ateliere de tricotat şi de lucrat veşminte preoţeşti, dar şi o microfermă cu vaci de lapte.În prezent, Manastirea Moreni le poate oferi turistilor sositi prin aceste parti ale Moldovei şi posibilitatea de cazare în spaţiile disponibile aici.

Mănăstirea Mălineşti

În comuna Gârceni, în zona numită popular Dealul Schitului, la o altitudine de 600 de metri se află mănăstirea Mălineşti. Aşezarea monahală este ctitorie a Ieromonahului Nicodim Hudici de la 1826. Construită din bârne de stejar, împodobită cu iconostas şi pictură în ulei, biserica a fost renovată de meşterii Teodor şi Gheorghe la 30 aprilie 1826. Biserica şi pământul Schitului Mălineşti au aparţinut Parohiei Gârceni de la 1887 până la 1928, timp de 41 de ani neîntrerupt. În anul 1929, prin şedinţa Sfântului Sinod, s-a aprobat reînfiinţarea Schitului Mălineşti ca schit de călugăriţe, care a funcţionat până în anul 1959. Viaţa călugărească reîncepe la 1990, prin venirea unui grup de monahi.
Mănăstirea Mălineşti, una dintre cele mai vechi aşezări monahale din judeţul Vaslui şi singura din Episcopia Huşilor închinată Acoperământului Maicii Domnului, se află aşezată într-un loc pitoresc, în codrii ce despart comunele Gârceni şi Băceşti.  Documentele istorice consemnează şi un sat cu numele Malineşti, care astăzi nu mai există.
Accesul catre Mănăstirea Mălineşti se realizează foarte uşor, aceasta găsindu-se la o distanţă de aproximativ 46 km de Vaslui. Avand ca punct de plecare oraşul Vaslui, cei care vor să viziteze acest lacaş pot urma traseul drumului national DN15 D, până în localitatea Băceşti, din acest punct până la mănăstire distanţa fiind foarte mică.
Manastirea Mălineşti este una dintre cele mai cunoscute din judeţul Vaslui, în special datorită Icoanei Maicii Domnului, gazduita de aceasta mănăstire, despre care se spune că este făcătoare de minuni. Icoana de la Mălineşti, la fel ca şi cele de la Mănăstirea Bujoreni şi Mănăstirea Floreşti, atrage an de an un numar impresionant de pelerini, dornici să îşi găsească liniştea sufletească şi să se reculeagă.
Legendele create pornind de la această veche icoană sunt numeroase şi toate pun accentul pe valoarea religioasă a acesteia şi pe puterea sa tămăduitoare. Se spune că în ciuda tuturor evenimentelor petrecute la Mănăstirea Mălineşti, icoana a vegheat mereu asupra acestui loc, prezentându-se şi astăzi într-o stare foarte bună.

   Manastirea Floreşti

Una din cele mai reprezentative realizări ale arhitecturii ecleziastice din eparhia Husilor, Mănăstirea Floreşti, a fost construită între secolele XVI şi XIX, în stilul romantic. Iniţial, numele manastirii a fost Simila, iar apoi Florentina, în mijlocul secolului al XVII lea, moştenind numele satului din apropiere, Floreşti. Cel care a clădit biserica la sfârşitul secolului al XVI lea a fost Carstea Ghenovici, fiind refăcută de vornicul Gavriliţă Costachi între anii 1686 şi 1694.
Biserica ce poate fi observată în prezent a fost refacută din temelii în perioada 1852-1859 de către egumenul Nil. În momentul în care a avut loc procesul secularizării averilor mănăstireşti, în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, lucrările la mănăstire au fost intrerupte. Însă, începând cu anul 1879, până în 1883, lucrarile au fost terminate cu sprijinul episcopului Iosif Gheorghian. Cel care a realizat proiectul a fost arhitectul Burelli. Biserica a fost declarată parohială în cursul anului 1883, fiind sub acest regim pana in 1991. Clopotniţa se află la 20 m sud-vest de biserică. Este o construcţie foarte înaltă din zid, cu trei etaje, cu gang de intrare, având câte o cameră în fiecare parte şi este acoperită cu tablă. La 20 metri de de pridvor este construit Palatul Egumenesc, clădire solidă din zid, etajată, acoperită cu tablă. Aceasta se continuă spre nord cu o altă clădire din zid, parter, urmată de o a doua clădire de zid acoperită. Incinta este împrejmuită cu zid din piatră construit în anul 1800.Ansamblul monahal este asezat la marginea unei paduri de fag, aproape de izvorul Pârâului Simila.
Este situată la 38 km nord-vest de Bârlad şi la 32 km sud-vest de Vaslui. Dacă se foloseşte şoseaua Bârlad-Vaslui, ramificaţie stânga la Alexandru Vlahuţă, sau şoseaua Vaslui-Bacău, ramificaţie stânga după ce se trece de Dragomireşti, cu mijloacele de transport public se ajunge din Bârlad-Alexandru Vlahuţă-Floreşti sau din Vaslui până la Oprişiţa, după care 7 km pe jos până la Floreşti. Există şi varianta Vaslui-Plopana-Bacău, cu ramificaţia Poieneşti, apoi stânga la mănăstire.

Sfânta de la Floreşti

Numită şi “Sfânta de la Floreşti”, icoana, îmbrăcată în argint şi poleită cu aur, o înfăţişează pe Maica Domnului, ţinându-l pe braţe pe pruncul Ii Icoana a fost realizată în anul 1749, pe cheltuiala doamnei Ecaterina, cea de-a doua soţie a lui Constantin Mavrocordat. Este descrisă în cartea “Sfintele icoane făcătoare de minuni din România” semnată de arhimandritul Ioanichie Bălan, ca fiind singura icoană făcătoare de minuni din judeţul Vaslui şi Episcopia Huşilor. Preoţii spun că icoana făcătoare de minuni de la Floreşti aduce şi ploaia. În vreme de secetă, mulţi preoţi de la parohii din Vaslui şi judeţele învecinate, vin să ceară icoana de la Floreşti, pentru a face slujbe în satele respective cerând de la Dumnezeu să binecuvinteze câmpurile cu ploaia binefăcătoare.

Mănăstirea Fâstaci

Întemeiata in secolul al XVII lea de familia Palade, Manastirea Fâstâci din judetul Vaslui a trecut printr-un proces de rezidire în secolul al XVIII lea. Este considerată o bijuterie arhitecturala, fiind dovada evoluţiei arhitecturii din Moldova, care a preluat influenţe din Tara Romaneasca. În anul 1862 mănăstirea a fost secularizată şi a funcţionat până in jurul anului 1992 ca biserică de mir, urmând apoi sa fie redeschisă ca şi mănăstire. Credincioşii care vizitează Manastirea Fâstâci pot observa cele două clopote din bronz care au fost păstrate până în zilele de astazi, dar şi icoanele împărăteşti ce datează din secolul al XVIII lea, catapeteasma şi jilţul arhieresc. Mănăstirea este situată la nord-vest de Vaslui, şoseaua Vaslui-Negresti, la km 21 ramificaţie stânga Băleşti.

Citeşte şi: Movila lui Burcel, un colţ de rai necunoscut de cea mai mare parte a românilor