Episcopul martir din Vaslui care ar fi murit otrăvit pentru că s-a opus „ciumei roşii“ va fi deshumat. Parchetul General şi IICCMER, anchetă după 69 de ani

Grigorie Leu a murit pe 1 martie 1949

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) împreună cu Parchetul Militar anunţă că începând cu ziua de marţi, 25 septembrie 2018, va începe o acţiune de investigaţii arheologice în municipiul Huşi, judeţul Vaslui. Obiectivul acţiunii îl reprezintă deshumarea rămăşiţelor pământeşti ale fostului episcop de Huşi, Grigorie Leu, mort în condiţii suspecte la 1 martie 1949.

Potrivit reprezentanţilor IICCMER, în urma unor solicitări venite din partea urmaşilor fostului episcop precum şi din partea Episcopiei Huşilor, IICCMER a iniţiat un demers legal care urmăreşte reconstituirea împrejurărilor care au condus la decesul ierarhului şi stabilirea cauzelor reale ale morţii sale.

Cine este episcopul martir de la Huşi

Născut pe 2 mai 1881, în Ţuţcani,  judeţul Vaslui, Grigorie Leu a fost episcop al Huşilor din 1940 până în 1949, când a murit în condiţii suspecte la câteva zile după o întâlnire cu primul ministru Petru Groza. Din dorinţa de a controla biserica în septembrie 1948, autorităţile comuniste adoptaseră o lege prin care se prevedea ca bisericile să nu poată avea unităţi administrativ-canonice sub 750.000 de credincioşi. Câteva luni mai târziu, pe 23 februarie, Guvernul Petru Groza, prin Ministerul Cultelor, a adoptat noul Statut de organizare şi funcţionare al Bisericii Ortodoxe Române, prin care instituţia arhiereului-vicar sau unele eparhii istorice erau desfiinţate, la cererea puterii comuniste. Astfel, Ministerul Cultelor a înaintat o adresă către episcopul Grigorie Leu, prin care îl anunţa că eparhia îi fusese desfiinţată şi primea un domiciliu la Mănăstirea „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel“, care urma să se organizeze în jurul fostei catedrale huşene.  

Pentru că şi-a exprimat deschis nemulţumirile faţă de Guvern, iar fiul său vorbea la Radio Londra despre aduzurile regimului comunist, episcopul Grigorie Leu a fost convocat pe 25 februarie 1949 la Guvern, pentru a da explicaţii. Episcopul Grigorie s-a întâlnit cu Petru Groza, care l-a invitat la masă. În cadrul întâlnirii, ierarhul de la Huşi şi-a arăt toată nemultumirea faţă de noul Statul de Organizare al Bisericii Ortodoxe Romane.

Imediat ce a plecat spre casa, pe drum, episcopul a început să se simtă rău, drept pentru care s-a suspectat că ar fi fost otrăvit când a luat masa cu Petru Groza. A murit câteva zile mai târziu, pe 1 martie 1949. După moartea episcopului Leu, Episcopia Huşilor a fost desfiinţată. 

”Ipoteza bazată pe firul istoric reconstituit de IICCMER: Episcopul Grigorie Leu a murit în urma unui asasinat politic şi, odată cu el, o episcopie românească ce dăinuia de secole în această parte de ţară. După suprimarea înaltului prelat român, mai multe posturi de radio şi agenţii de presă din Europa Occidentală anunţau opinia publică internaţională despre această crimă, înfăptuită de cominternişti asupra unui mare propovăduitor al adevărurilor naţionale româneşti. 

În istoria represiunii şi a rezistenţei româneşti împotriva comunismului, episcopul Grigorie Leu ocupă un loc de cinste, după cum o atestă faptele, documentele şi mărturiile celor care au participat la evenimente. Chiar dacă, oficial, nimeni n-a încercat până în prezent să dovedească că a fost vorba de un asasinat, mărturii importante ale vremii arată că ultimul episcop al Huşilor a fost otrăvit din dispoziţia guvernanţilor de atunci ai ţării prin complicitatea Securităţii comuniste. În România au existat şi alte cazuri asemănătoare, semnalate pe toată perioada regimului comunist, în care mai multe persoane au decedat subit în urma unor astfel de proceduri instrumentate de fosta Securitate la comanda liderilor regimului totalitar comunist”, se menţionează într-un comunicat al IICCMER.

Cercetările de la Huşi vor fi efectuate de un colectiv de arheologi de la IICCMER şi instituţiile muzeale colaboratoare (Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia, Muzeul de Istorie şi Ştiinţele Naturii Aiud, Muzeul de Istorie Turda), alcătuit din Gheorghe Petrov, Paul Scrobotă, Gabriel Rustoiu şi Horaţiu Groza. Investigaţiile se vor desfăşura în conlucrare cu Parchetul Militar, care a fost sesizat de IICCMER în privinţa acestui caz. Acţiunea este sprijinită de Episcopia Huşilor şi se desfăşoară în colaborare cu Televiziunea Română, fiind susţinută şi de Muzeul Judeţean Ştefan cel Mare Vaslui.