Elevii vasluieni încep şcoala cu mizerie şi vechituri

Un sfert din şcolile vasluiene nu sunt pregătite pentru cursuri la mai puţin de două săptămâni până la debutul noului an şcolar.

Înghesuiţi în săli mici cu bănci rupte şi scorojite, fără apă curentă sau toalete, fără căldură pe timp de iarnă, acesta este tabloul care descrie condiţiile pe care le oferă mai bine de un sfert din unităţile şcolare din judeţul Vaslui. În prezent, 232 din cele 800 de instituţii de învăţământ din judeţ funcţionează fără autorizaţie sanitară, iar situaţia nu pare să se schimbe nici pe ultima sută de metri. Autorităţile locale au dat bani cel mult pentru operaţiunile de igienizare.

„Vom face şi noi controale pentru a ne asigura că ceea ce declară directorii nu este minciună. Oricum, este vorba despre unităţi foarte mici, în care învaţă câte 10 sau 15 elevi“, a spus Vasile Ursanu (foto), inspectorul general adjunct al IŞJ Vaslui

Mai bine de un sfert dintre  şcolile din judeţul Vaslui arată ca după război, cu două săptămâni înainte de  începerea unui nou an şcolar. În unele unităţi, copiii vor învăţa în aceleaşi bănci de lemn de acum 50 de ani, în altele tavanul stă să cadă, ferestrele sunt sparte şi nu există toaletă sau încălzire pe timp de iarnă. Nu mai puţin de 232 de instituţii de învăţământ  din cele 800, câte există în tot judeţul îşi vor deschide porţile pe 12 septembrie  fără autorizaţie sanitară.

Managerii  recunosc faptul că situaţia este gravă şi nu au mai solicitat avizul de la Direcţia de Sănătate Publică (DSP). Un astfel de caz este cel al vestitei şcoli  cu clasele 1-8 din satul Fâstâci, comuna Cozmeşti. Cei 90 de elevi învaţă de mai bine de cinci ani în două spaţii improvizate: unul în dispensarul medical şi celălalt într-o cameră care aparţine Ocolului Silvic.

Lucrările de modernizare au demarat pe 26 noiembrie 2006, iar din aprilie anul trecut nu s-a mai bătut un cui. Între timp, această unitate de învăţământ a fost vizitată de numeroşi oameni politici de la Bucureşti din cauza scandalului creat de constructor şi autorităţile locale. Cu toate acestea, în ciuda promisiunilor făcute, şcoala a rămas un obiect de decor, deşi s-au investit peste 600.000 de lei până acum.

„Am înţeles că firma care a construit-o a intrat în faliment. În aceşti cinci ani, constructorul a încasat mai bine de jumătate din bani, dar nu a continuat lucrările din cauză că nu primea la timp toţi banii. Noi nu aveam fonduri la dispoziţie, iar Ministerul Educaţiei nu a mai dat nici bani, deşi  el era ordonatorul de credit“, s-a plâns Gheorghe Raclariu, viceprimarul comunei Cozmeşti.

Control de la Prefectură

„Imaginaţi-vă cum stau câte 20 de copii în acele cămăruţe cu tot cu mobilier. Ca să iasă în pauze, micuţii trebuie să iasă pe sub bănci. Ne uităm cu jale la ei şi ridicăm neputincioşi din umeri“, ne-a spus şi Mihai Simion, administratorul financiar al şcolii.„Păcat de colectivul minunat de profesori pe care l-am avut. Se chinuiau şi ei, ne chinuiam şi noi. Eu ieşeam afară, în pauză, pe sub bănci, căci am avut ghinion să prind loc la geam“, ne-a spus Ionuţ Busuioc, fost elev al şcolii din Fâstâci. Chiar dacă elevii nu au condiţii decente pentru studiu, până acum nimeni nu a fost sancţionat şi nicio şcoală nu a fost închisă.

Cel mai bun liceu din judeţ, fără sală de sport

Colegiul Naţional „Gheorghe Roşca Codreanu“ din Bârlad a ieşit anul acesta, în urma rezultatelor de la Bacalaureat, cel mai bun liceu din judeţul Vaslui. Elevii şi profesorii de aici sunt nevoiţi să facă orele de sport într-o anexă improvizată, mult prea mică pentru numărul mare de şcolari. „Problema este una stringentă pentru noi şi sperăm ca în cel mai scurt timp să se rezolve. Noi am lucrat la orar în aşa fel încât să fie clase de acelaşi nivel care fac sportul concomitent. Nici într-un caz mai mult de două pentru că nu ne permite spaţiul“, ne-a spus un profesor al liceului. Problema Colegiului „Codreanu“ din Bârlad pare să fie fără rezolvare.

Reprezentanţii instituţiei au depus un proiect pentru obţinerea de fonduri europene ca să ridice o sală de sport, însă de patru ani nu s-a realizat nici măcar finanţarea. Comunitatea locală a fost nevoită să mai cheltuiască zeci de mii de lei cu actualizarea proiectului, bani care par a fi pierduţi în neant.

Spaţii insalubre şi pentru prichindei

Un adevărat pericol îl reprezintă şi grădiniţele din judeţ. Datele de la Direcţia de Sănătate Publică arată că grădiniţele 4 şi 22 din Vaslui nu ar trebui să funcţioneze deoarece nu au obţinut autorizaţie sanitară. La Bârlad, situaţia este şi mai gravă. Aici, patru unităţii nu respectă normele sanitare. Este vorba despre grădiniţele 11, 18, 19 şi 23. De asemenea, în localitatea Bahnari, subur-bie a oraşului Vaslui, atât şcoala cu clasele I-IV, cât şi grădiniţa nu au cerut aviz de la inspectorii sanitari din cauza stadiului avansat de degradare provocat de vechimea clădirilor în care funcţionează cele două instituţii.