Cum au scăpat vameşii de la Albiţa de cea mai gravă acuzaţie. Grupul infracţional al funcţionarilor - considerat „ocazional“, iar şpaga - un „obicei împământenit“

Judecătorii Tribunalului Vaslui au motivat sentinţa în dosarul în care 21 de vameşi de la Albiţa au fost condamnaţi pentru fapte de corupţie, dar achitaţi pentru infracţiunea de asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, faptă pentru care riscau pedepse cu detenţia.

Pe 247 de pagini, judecătorii Tribunalului Vaslui descriu faptele reţinute în sarcina celor 21 de vameşi şi argumentează decizia de condamnare pentru infracţiunea de luare de mită, respectiv soluţia de achitare pentru infracţiunea de asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni. 

Deşi judecătorii au admis că infracţiunile vamesilor ”sunt cu atât mai grave cu cât au avut loc la graniţa Uniunii Europene, devenind un adevărat fenomen, fapt de natură să genereze neîncrederea în capacitatea Statului Român de a lua măsuri efective de luptă împotriva corupţiei, dar şi de îndeplinire a obligaţiilor asumate odată cu aderarea la Uniunea Europeană”, vameşii au scăpat cu pedepse mici, cuprinse între 2 şi 3 ani, având ca termen de supraveghere între 5 ani şi 3 luni şi 6 ani.  

În rechizitoriul prin care s-a dispus trimiterea în judecată a vameşilor, procurorii DNA au reţinut asocierea, la data săvârşirii actelor materiale de corupţie ce li se reţin în sarcină, la nivelul fiecărei ture de lucru, în scopul de a colecta centralizat sumele de bani primite cu titlu de mită de la transportatorii ce efectuează activitatea de coletărie pe ruta Republica Moldova– ţări din Uniunea Europeană (via România) şi retur - banii fiind ulterior împărţiţi între lucrătorii vamali aflaţi în serviciu (în proporţie de 70-80 %) şi şefa de tură (20-30 %). Vameşii audiaţi au negat că s-au fi adunat sume de bani la nivelul fiecărei ture, sume care ulterior erau împărţite gradual.

”În ceea ce priveşte această practică de a percepe mită - în maniera reţinută de instanţă şi care ea însăşi nu este de natură a stabili existenţa unui grup infracţional organizat în maniera descrisă în rechizitoriu, este evident că persoanele audiate în calitate de martori şi care lucrau sau lucrează în prezent ca funcţionari vamali, fiind în mod indirect vizaţi de vreme ce fac parte din categoria vameşilor, nu ar fi putut confirma existenţa acesteia fără a se pune într-o situaţie dificilă, chiar dacă declaraţiile date nu ar fi putut fi folosite împotriva lor”, subliniază judecătorii. 

Şpaga în vămi, obicei împământenit

Legislaţia naţională nu prevede dreptul martorului de a refuza să dea declaraţie sau de a face declaraţii mincinoase atunci când aspectele cu privire la care este întrebat îl vizează, însă practica şi doctrina au apreciat că în astfel de situaţii în care martorul poate avea reprezentarea potenţialei sale implicări în sfera ilicitului penal, acestuia trebuie să i se recunoască şi să i se respecte privilegiului împotriva incriminării conform standardelor CEDO. 

”Inculpaţii sunt trimişi în judecată inclusiv pentru infracţiunea de asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni cu colegii lor de tură, care însă nu sunt toţi trimişi în judecată, unii având calitatea de martori. Chiar şi în aceste condiţii, au fost martori care au declarat că au auzit despre astfel de practici, aspect care se coroborează cu rezultatul investigaţiilor desfăşurate, declaraţiile date de martorii investigatori, de martorii de cetăţenie moldovenească, de unii dintre inculpaţi în cursul urmăririi penale, de afirmaţiile unora dintre inculpaţi la momentul perceperii/luării de mită de la investigatori.

Pe de altă parte, existând o practică de „taxare”, nu toate persoanele aveau cunoştinţă sau putea afirma cu certitudine ce făceau colegii lor, nefiind obligaţi să îi supravegheze. În consecinţă, declaraţiile martorilor care neagă perceperea de mită în punctul vamal nu sunt de natură să înlăture concluzia justificată la care au ajuns organele judiciare că şoferii care făceau transport de colete erau nevoiţi să remită diferite sume de bani pentru facilitarea trecerii vămii. Fiind „împământenit” acest obicei după cum arătau şi unii inculpaţi care au recunoscut faptele într-o primă etapă în cursul urmăririi penale, nici nu mai era necesar ca vameşii să precizeze vreo sumă sau să facă solicitări exprese, pretenţiile lor fiind făcute prin ameninţarea cu un control amănunţit”, se menţionează în motivarea Tribunalului Vaslui.

Motivarea instanţei: ”Nu constituie grup infracţional organizat grupul format ocazional”

Reacţiile vameşilor sunt evidente în înregistrări, iar în cazul în care suma plătită nu era conformă, solicitau suplimentarea, existând cazuri izolate în care nu se sfiau şi cereau efectiv diferite sume de bani.  

Deşi din probele administrate pe parcurul celor cinci ani de proces rezultă că la nivelul Vămii Albiţa exista o practică în a lua mită, fiind şi anumite indicii că sumele primite cu acest titlu ar fi fost împărţite între vameşi, judecătorii Tribunalului Vaslui au dispus achitarea tuturor celor 21 de vameşi pentru inracţiunea de asociere.

”Aceste probe nu sunt suficiente pentru a dovedi infracţiunea de asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni în forma descrisă în actul de sesizare a instanţei, nefiind stabiliţi membrii grupării şi structura asocierii, de asemenea descrierea dată prin rechizitoriu este deficitare şi nu conturează elementele constitutive ale infracţiunii. Probele administrate şi sumele găsite cu ocazia percheziţiilor, ce au fost avute în vedere la momentul la care s-a apreciat că există o suspiciune rezonabilă a săvârşirii infracţiunii, nu pot determina prin coroborarea cu celelalte indicii înlăturarea oricărui dubiu rezonabil, respectiv a prezumţiei de nevinovăţie. Asocierea în vederea săvârşirii de infracţiuni presupune existenţa unei grupări formate din mai multe persoane, care există pentru o perioadă şi acţionează în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracţiuni. Nu constituie grup infracţional organizat grupul format ocazional în scopul comiterii imediate a uneia sau mai multor infracţiuni şi care nu are continuitate sau o structură determinată ori roluri prestabilite pentru membrii săi în cadrul grupului”, au motivat magistraţii soluţia de achitare. 

Pe de altă parte, judecătorii au invocat şi faptul că nu toate persoanele de la nivelul fiecărei ture de lucru au fost trimise în judecată, condiţii în care instanţa ar depăşi limitele sesizării dacă ar stabili implicarea într-o grupare infracţională a acelor persoane, colegi de tură ai inculpaţilor, care nu au fost trimişi în judecată.

”Şpăgi consistente, pedepse cu suspendare”

Toţi cei 21 de vameşi au scăpat de închisoare, având pedepse cu suspendare şi un program de supraveghere de urmat în următorii ani. În timpul celor 50 de percheziţii ale birourilor şi maşinilor vameşilor, precum şi ale celor 27 de percheziţii domiciliare din judeţele Vaslui şi Iaşi, procurorii au găsit o sumă cumulată care s-a apropiat de 150.000 de euro. Sumele ridicate din casele vameşilor variază între 2.000 şi 37.000 de euro. "Recordul" de bani ţinuţi în casă îi aparţine chiar adjunctului Vămii Albiţa, Eugen Cristescu: 34.915 euro, 3.153 dolari SUA şi 50 lire sterline, precum şi alte valute.

”Având în vedere circumstanţele personale şi reale reţinute, precum şi efectele unei condamnări, instanţa apreciază că scopul pedepsei constând în prevenirea săvârşirii de noi infracţiuni poate fi atins fără ca pedeapsa închisorii să fie executată în regim de detenţie. Condamnarea la o pedeapsă cu închisoarea este de natură să atragă atenţia asupra importanţei respectării legii penale şi să preîntâmpine săvârşirea unor noi fapte de natură penală. Perspectiva executării pedepsei în cazul săvârşirii unei noi infracţiuni sau încălcării măsurilor impuse (care ar atrage revocarea beneficiului suspendării sub supraveghere a executării pedepsei) constituie un veritabil impediment în săvârşirea de noi infracţiuni, instituţia suspendării executării pedepsei asigurând eficienţa şi efectivitatea rolului preventiv al pedepsei. 

Totuşi, în cauză, se impune suspendarea sub supraveghere şi nu suspendarea condiţionată, fiind necesar ca pe durata termenului de suspendare a executării pedepsei persoana condamnată să se supună unor măsuri de supraveghere care să contribuie la realizarea procesului de reeducare şi la atingerea scopului pedepsei, garanţia respectării măsurilor şi condiţiilor stabilite de lege fiind dată de supravegherea prin organele specializate”, a motivat instanţa decizia.

Pe lângă programul se supraveghere, judecătorii le-au interzis celor 21 de inculpaţi dreptul de a mai exercita funcţia de funcţionar vamal şi i-a obligat să achite statutul cheltuielile de judecată, stabilite în cuantum de 158.392 lei.