„Bineînţeles“ sau „bine înţeles“ - când şi cum scriem corect. Top 10 adverbe folosite frecvent greşit

0
Publicat:
Ultima actualizare:
limba romana gramatica

Scrierea unor adverbe ridică deseori probleme, confuziile apărând în special la cele compuse, în cazul cărora nu există nicio diferenţă la pronunţie, ci doar doar de ortografie.

Vă prezentăm o selecţie cu zece adverbe folosite cel mai frecvent în mod greşit.

Bineînţeles/bine înţeles

Bineînţeles se scrie într-un cuvânt atunci când are înţeles de: desigur, fireşte, fără îndoială

Exemplu: Bineînţeles că voi merge la teatru împreună cu colegii din clasă.

Bine înţeles se scrie în două cuvinte atunci când are sens: priceput bine, înţeles bine

Mesajul profesorului a fost bine înţeles de toţi elevii.

Altfel/Alt fel

Altfel se scrie într-un singur cuvânt atunci când are înţeles de în caz contrar.

Exemplu: Aştept să mă suni, altfel nu voi ieşi la întâlnire.

Scrie separat, alt fel, atunci când are înţeles de alt mod, alt tip, alt gen.

Exemplu: Aş prefera alt fel de mâncare în locul acestei supe.

Odată/O dată

Se scrie într-un singur cuvând atunci când odată are sens de odinioară, cândva.

Exemplu: Odată, aceste locurile erau mult mai îngrijite.

Se scrie separat, o dată, în două cazuri: atunci când este substantiv cu înţelesul de zi
şi când este numeral adverbial al cărui şir îl putem continua.

Exemple: 1 Decembrie este o dată importantă pentru fiecare român.

Să citească o dată lecţia nu i-ar fi fost suficient să o înţeleagă.

Aş mai merge o dată în acest oraş, este grozav!

Încontinuu/În continuu

Scriem într-un singur cuvânt, încontinuu, atunci când are înţeles de mereu, fără încetare, întruna.

Exemplu: Ploua încontinuu de câteva ore.

În continuu se scrie separat atunci când avem prepoziţia în şi adjectivul continuu.

Exemplu:  Ţara este în continuu progres economic.

Nicidecum/ Nici de cum

Nicidecum se scrie într-un cuvânt numai atunci când are sensul: în niciun chip, în niciun caz; defel, deloc;

Exemplu:  Nicidecum nu voi accepta să ies în oraş fără ştirea părinţilor.

Nici de cum (în trei cuvinte) este o structură alcătuită din adverb + prepoziţie + adverb

Exemplu: Nu l-a interesat nici de cum vorbeşte, nici de ceea ce se va întâmpla.

Numaidecât/Nu mai decât

Scriem într-un singur cuvânt, numaidecât, atunci când are înţeles de imediat, neapărat, fără întârziere, negreşit.

Exemplu: Nu voi aştepta să se agraveze situaţia, voi merge la medic numaidecât.

Numai de cât  se scrie ca o structură cu trei cuvinte, atunci când o folosim în contexte precum:  S-a interesat numai de cât trebuie să aştepte pentru a primi cartea promisă.

Altădată/altă dată

Altadată se scrie într-un singur cuvânt atunci când are înţeles de odinioară, cândva. 

Exemplu: Altadată erau alte obiceiuri în această zonă.

Scriem în două cuvinte, altă dată, atunci când este o locuţiune adverbială cu înţeles de în altă împrejure, în alt context, cu altă ocazie. 

Exemplu: Voi merge la film altă dată, astăzi nu am timp. 

Decât/ de cât

Când este folosit ca adverb, decât se scrie într-un singur cuvânt atunci când are exprimă o comparaţie.

Exemplu: Alin a câştigat mai multe premii decât Andrei.

Scriem în două cuvinte, de cât, atunci când au rol de prepoziţie + pronume / adjectiv pronominal:

Exemplu: De cât timp are nevoie pentru a învăţa această lecţie?

Defel/de fel

Scriem într-un singur cuvânt, defel, atunci când are înţeles deloc, nicidecum.

Exemplu: El nu întârzie defel, este un elev conştiincios.

Se scrie seaparat, de fel, atunci când are sens de originar, mod de a fi, de loc din.

Exemplu: Ion este de fel din Bucovina.

sau: Maria este de fel o fată timidă.

Deodată/De odată

Se scrie într-un singur cuvânt atunci când are înţeles de brusc, simultan.

Exemplu: Deodată, s-a ridicat de pe scaun şi a plecat.

Scriem în două cuvinte, de odată, atunci când are sens de odinioară.

Exemplu: Unde mai sunt vremurile de odată?

Vă mai recomandăm:

Greşeli frecvente în limba română: „Îmi cer scuze“, eroarea de exprimare pe care o facem fără să ne dăm seama – zece capcane în vorbirea curentă

Şi „taică-tu are cratimă”, nu doar „mă-ta”. Top greşeli în care folosim incorect cratima - „Ce spune-ţi, v-om învăţa corect s-au nu gramatica limbii române?”

„No!”, semnul că ardelenii au nevoie de „hodină” înainte de a spune ceva. Curiozităţile graiului dintre Carpaţi

Vaslui

Top articole

Partenerii noștri


Ultimele știri
Cele mai citite