Puterile vindecătoare ale izvoarelor de la Bala. Localnicii spun că mulţi bolnavi vin în cârjă şi pleacă acasă pe picioarele lor

Aşa cum s-a întâmplat cu zeci de staţiuni din România, nici la Bala autorităţile din Mehedinţi nu au fost preocupate după 1990 să investească, să exploateze această comoară naturală. Totuşi, singurul hotel de la Bala supravieţuieşte datorită contractului cu Casa Naţională de Pensii.

Puţini ştiu că în localitatea Bala, la circa 50 de kilometri de municipiul Drobeta Turnu Severin, se află o comoară naturală nepreţuită: izvoare mezotermale slab sulfuroase oligometalice şi nămol sapropelic, care fac minuni în afecţiunile reumatismale şi nu numai. Localnicii spun că mulţi bolnavi vin în cârjă şi pleacă amelioraţi în urma băilor termale şi a tratamentelor de aici. Staţiunea Bala dispune de rezerve apreciabile de apă minerală şi nămol terapeutic. Izvoarele minerale se găsesc pe Valea Chiciora, mic afluent al pârâului Râieni. 

ASEMĂNATE CU APELE DE LA OLĂNEŞTI

Conform unui studiu de balneologie realizat în anul 1980 de mai mulţi cercetători români, aceste rezerve s-au format în urma unui accident tectonic produs în această zonă, când s-au ivit mai multe izvoare pe ambele maluri ale pârâului Chiciora. Aceste izvoare au fost captate în mod rudimentar şi folosite încă de pe vremea romanilor. Studiile arată că apa de la staţiunea din Bala este o apă minerală hipo-mezotermală, oligominerală, sulfuroasă, fără o dominantă chimică, asemănându-se prin compoziţie cu izvoarele de la Olăneşti şi Călimăneşti.

 În afara acestor izvoare, aici există şi o zonă mlăştinoasă acoperită de vegetaţie specifică, cu nămol terapeutic. Nămolul sapropelic este furnizat prin acţiunea apelor termo-minerale după modalitatea vulcanilor noroioşi, fiind însoţit adesea şi de emanaţii de gaze. În marginea bălţilor se găsesc anumite plante cu rădăcinile înfipte în mâl, care favorizează formarea nămolului. Acizii humici din nămolul de Bala se compară cu cei din nămolul din Lacul Techirghiol şi cantitatea lor este superioară nămolurilor din lacurile de la Sovata. Nămolul terapeutic este utilizat în reumatism degenerativ, reumatism articular, stări alergice după reumatism sau infecţii, afecţiuni ginecologice, afecţiuni ale sistemului nervos periferic, sechele musculo-articulare după traumatisme.

CE AFECŢIUNI SUNT TRATATE

Medicul hotelului Ceres din Bala, unde există un centru de tratament balnear, dr. Diana Anatole, spune că aici se tratează foarte bine afecţiunile reumatismale degenerative (spondiloză cervicală şi dorsală, poliartroză), afecţiunile reumatismale inflamatorii, afecţiunile postraumatice (stări postentorse, luxaţii, fracturi), afecţiunile neurologice periferice (pareze, sechele după polineuropatii), afecţiunile ginecologice.

Având în vedere mineralizarea redusă, apa de la izvoarele din Bala poate fi recomandată în curele de diureză, în afecţiuni renale litiazice şi sechele postoperatorii pe căile urinare. „Hotelul este funcţional din 15 februarie până pe 20 decembrie, avem serii de 16 zile, în funcţie de cum se face bugetul. Avem în jur de 3.900 de bilete pe an, iar cei mai mulţi pacienţi vin din Mehedinţi, Dolj, Gorj, Olt şi Bucureşti, dar mai nou, vin şi din Serbia. În afară de bilete, se poate veni aici şi cu pachete turistice oferite de noi.

De exemplu, cinci zile costă 450 de lei, zece zile – 830 de lei, care includ cazare, masă şi tratament“, spune directorul hotelului, Alex Tache.

PENSIONARII, PRINCIPALII TURIŞTI

Complexul balnear Ceres din Bala a fost dat în folosinţă în anul 1977, are 208 locuri de cazare în 104 camere duble şi aparţine Casei Naţionale de Pensii, care este acţionar majoritar, prin ministerul Muncii. Face parte dintr-un lanţ de 13 hoteluri, pe care Casa le are la nivel naţional. Hotelul supravieţuieşte în special datorită biletelor de tratament prin Casa de Pensii procurate de pensionari şi salariaţi. Pensionarii plătesc pentru un bilet de tratament jumătate din pensie.

La Bala nu vin turişti cu fiţe, aici majoritatea celor care trec pragul hotelului sunt agricultori din satele Mehedinţiului şi din judeţele vecine care au nevoie de tratament. „Vin cu soţul meu în fiecare an aici, la Bala, şi suntem foarte mulţumiţi de tratament“, spune o turistă.

„Ne simţim foarte bine aici şi venim în fiecare an pentru a ne trata reumatismul. Păcat că autorităţile nu au investit deloc în această staţiune care din punctul meu de vedere are potenţial“, spune un pensionar din judeţul Dolj.

INDOLENŢA AUTORITĂŢILOR

Primarii care s-au perindat după 1990 la conducerea Primăriei Bala nu au mişcat un deget pentru a schimba faţa acestei localităţi.

FOTO Alex Tache

„Ar fi fost bine să avem mai multe pensiuni, hoteluri şi, automat, turişti mai numeroşi. Am dori să modernizăm ştrandurile, dar sunt ale primăriei acum şi nu putem investi în ele“, spune Alex Tache, directorul hotelului Ceres din Bala. Autorităţile locale au girat însă ani de-a rândul o acţiune ilegală prin care şi-au dat acordul ca Primăria Drobeta Turnu Severin să aducă la ştrandul termal de la Schela Cladovei nămol sapropelic, deşi legea interzice clar înstrăinarea acestuia din zonă.

ARE STATUT DE STAŢIUNE DIN DECEMBRIE 2016

Localitatea Bala a obţinut statutul de staţiune abia la sfârşitul anului trecut. Dosarul a stat într-un sertar al Ministerului Sănătăţii vreme de mai bine de un an.

Acum, când Bala este staţiune balneoclimaterică cu acte în regulă, autorităţile locale pot accesa fonduri europene, atât de necesare dezvoltării zonei.

„Era nevoie de o hotărâre de guvern privitoare la statutul localităţii, asta va ajuta comuna, autorităţile locale vor putea accesa fonduri europene cu minimum de contribuţie, de 2-3%, acum că are statutul de staţiune“, mai spune directorul Alex Tache.

Ce se poate vizita în zonă

Turiştii care ajung în zona Bala din judeţul Mehedinţi, nu trebuie să rateze cascada Buraica, biserica de lemn şi aşezarea dacică „La fântână“ de la Bala de Sus. Alte aşezări romane se mai găsesc în  locurile numite „Vârful cu plopi“ şi „Vârful Vâlculeştilor“ din Rudina şi Dâlma (sate care aparţin comunei Bala), iar la Cârşu se poate vizita castrul roman unde s-au descoperit fragmente de ceramică romană şi un sesterţ din timpul împăratului Traian, precum şi fragmente din drumul roman Drobeta-Cătunele la Iupca. Tot în satele învecinate, pot fi vizitate o serie de biserici vechi: Schitul Crainici cu biserica de zid „Intrarea în biserică a Maicii Domnului“, construită în 1818 de către fraţii Burnaz, cu fresca originală de la 1837; biserica de lemn din satul Comăneşti, metoh al sfintei mănăstiri Tismana; biserica de lemn „Sfinţii Voievozi“ din satul Giureşti, construită de tatăl căpitanului de panduri Constantin Ghiţan Giurescu în anul 1779 şi reconstruită în anul 1884 de preotul Ion Giurescu; biserica de lemn din Vidimireşti „Sfântul Nicolae“ datând din anul 1806 şi biserica de lemn din Runcşoru datând din 1834, restaurată în anul 1895.