Muştarul de Pristol ajunge pe mesele francezilor
0
Verile tot mai secetoase îi determină pe fermierii din sud-vestul ţării să caute culturi cu perioade scurte de vegetaţie, care beneficiază de ploile din primăvară şi aduc profituri bune.
Un fermier din Mehedinţi a cultivat în acest an 350 de hectare cu muştar, iar recolta urmează să fie livrată pe piaţa franceză.
Iancu Ionescu, proprietarul firmei Pristol Land, este singurul fermier care a însămânţat anul acesta muştar în Mehedinţi, potrivit datelor Direcţiei Agricole Judeţene. Fermierul este din comuna Pristol, unde pe o suprafaţă de 350 de hectare încă se întinde o frumuseţe de cultură de muştar. Boabele sale de muştar, care au, pe lângă calitatea de condiment delicios şi o mulţime de proprietăţi medicale excepţionale, vor ajunge pe piaţa franceză, la marii producători de muştar ai Europei.
Perioada scurtă de vegetaţie, un avantaj
Fermierul din Pristol spune că nu cultivă muştar de azi, de ieri, o face de aproape un deceniu. A ales cultura de muştar pentru că îl ajută să respecte tehnologia rotaţiei culturilor, aşa cum se face într-o agricultură modernă, dar şi pentru că, fiind o plantă rezistentă la secetă, oferă producţii bune. În plus, un alt avantaj, perioada de vegetaţie a plantei de muştar este destul de scurtă. Însămânţat în martie, muştarul se recoltează deja la sfârşitul lunii iunie, cel târziu începutul lunii iulie. În acest fel, spune fermierul, reuşeşte să evite perioadele secetoase din lunile iulie şi august.
„Anul acesta sperăm că va fi o producţie destul de bună. După cum vedeţi, planta de muştar este destul de ramificată, silicve sunt multe pe inflorescenţă şi noi sperăm că vom scoate o producţie bună“,
ne-a explicat inginerul Victor Ungureanu, unul dintre cei care au grijă ca totul să meargă ca la carte în ferma de la Pristol.
De altfel, frumuseţea culturii se poate vedea şi cu ochiul liber, fără prea multe explicaţii tehnice: o întindere imensă galben-verzuie care îţi încântă privirea.
„Am ales muştarul pentru că este o cultură care se însămânţează primăvara, iar perioada ei de creştere şi de coacere este doar de trei luni, după care se poate recolta. Este, desigur, mai bună faţă de porumb sau floarea-soarelui pentru că ajunge la maturitate în perioada primăverii când există ploaie destulă şi este mai puţin afectată de secetă. Singurul risc este faptul că este un pic mai expusă dăunătorilor, dar, tratată corespunzător, cultura poate da o producţie bună. Oricum, riscurile sunt mult mai mici decât atunci când cultivăm porumb sau floarea-soarlui“, ne explică un alt angajat al fermei.
Profituri bune
De pe cele 350 de hectare de muştar, fermierul Iancu Ionescu spune că va recolta cel puţin 500 de tone de seminţe, iar fiecare tonă va fi vândută cu 800 de euro. Întreaga recoltă, deja contractată, va genera vânzări de 400.000 de euro.
La capitolul cheltuieli, înfiinţarea şi întreţinerea recoltei au costat 3.000 de lei/hectar, adică un total de 1,05 milioane de lei (240.000 de euro). Astfel, profitul fermierului se ridică la 160.000 de euro, la care se adaugă şi subvenţia acordată de stat.
„Cea mai mare parte a culturii ajunge la export, restul în România. O vindem în Franţa pentru că, deşi sunt mari prelucrători de muştar, francezii au renunţat să mai cultive muştarul. Îl iau de la noi sau de pe pieţele din Polonia. Ferma noastră are 1.400 de hectare, din care 350 sunt cultivate cu muştar. Producţia la cultura de muştar este, în medie, de 1.500 de kilograme la hectar. Investiţia nu este mică, este destul de mare, dar, la sfârşit, trăgând linie, rămâne şi ceva profit în urma culturii“, spune inginerul Ungureanu.
El recomandă şi altor fermieri să cultive muştar, dar nu înainte de a studia bine tehnologia şi a-şi asigura piaţa de desfacere. De altfel, cultivat ca la carte şi cu puţin noroc, muştarul poate da rezultate şi mai bune. Se pot obţine chiar 2.000 de kilograme de seminţe la hectar, ceea ce este o producţie foarte bună. În plus, în România nu sunt foarte mulţi fermieri care au plantat muştar, deci concurenţa nu este încă una acerbă.
Citeşte şi:
Stroescu cere evaluarea pagubelor produse de grindină în Mehedinţi
Peste cinci mii de hectare de culturi de cereale, distruse de grindină în Mehedinţi
Se încarcă comentariile...
