Cum să faci o afacere dintr-o superbă îndeletnicire. Maestre în arta croşetatului: „Orice fir de aţă ştim să-l înnodăm ca să iasă o bijuterie”
0
Trei femei din Mehedinţi croşetează jucării elaborate, dar şi haine, mai ales pentru copii, pe care le vând în cadrul diverselor expoziţii. Mariana Echert, Nina Păcală şi Victoria Seimeanu vor să deschidă şi un atelier.
Croşetatul era ceva normal şi nelipsit din educaţia unei femei înainte de Revoluţie. Tinerele deprindeau aceste cunoştinţe încă din copilărie. Astăzi se păstrează tot mai puţin din acest meşteşug, însă trei doamne din Mehedinţi, care din dragoste pentru copiii, nepoţii şi prietenii lor încă lucrează cu croşeta, se încăpăţânează să reînvie şi să transmită mai departe îndeletnicirea. „M-am întors la o veche pasiune, croşeta, care este o minune. Pentru noi este o prietenă extraordinară, e o a doua mână dreaptă. Orice fir de aţă ştim să-l înnodăm în aşa fel încât să iasă o bijuterie“, spune Mariana Echert, una dintre cele trei femei.
„NE INSPIRĂM DIN DESENE ANIMATE“
Pe Mariana Echert, Nina Păcală şi Victoria Seimeanu le-am întâlnit în galeria unui hipermarket din Drobeta-Turnu Severin (judeţul Mehedinţi), cu o colecţie inedită de haine contemporane cu accente tradiţionale pentru copii şi adulţi, dar şi jucării şi alte obiecte utile în casă.
Severinenii se opresc în faţa acestor lucruri, le admiră în mod deosebit doamnele trecute de prima tinereţe, care ştiu că arta croşetatului înseamnă nu numai îndemânare, ci şi mult efort.
„Să ştiţi că sunt mirată, inclusiv bărbaţii admiră aceste lucruri făcute de noi cu migală. Şi mămicile sunt foarte încântate, vin cu copilaşii şi ne dau comenzi. În general părinţii sunt foarte încântaţi de lucrurile create de noi cu croşeta. Ne inspirăm din desene animate, din viaţa de zi cu zi, absolut tot ce ne umblă prin minte noi expunem cu mâinile noastre“, explică Mariana Echert.
UN MEŞTEŞUGAR AL ORAŞULUI
Mariana Echert croşetează de când se ştie, dar multă vreme numai prietenii şi rudele au cunoscut talentul său. La îndemnul prietenelor sale cu care împărtăşeşte această dragoste pentru străvechiul meşteşug, abia recent a avut curajul să expună lucrurile sale publicului larg.
„De la o vârstă fragedă am cochetat cu tricotajul, cu croşeta şi îmi place“, mai spune Mariana Echert. Chiar dacă unii consideră acest meşteşug ca fiind depăşit, artista şi-a păstrat pasiunea pentru croşetat şi, cu ajutorul prietenilor, a reuşit să găsească soluţia pentru ca din mâinile ei să iasă obiecte croşetate nu doar frumoase şi utile, ci şi în pas cu vremurile.
DOUĂ CASNICE ŞI UN ARTIST HAND MADE
Şi Nina Păcală a avut o înclinaţie pentru lucrurile care cer migală, tot de mică. A avut şi de la cine să moştenească talentul, pentru că mama şi bunica croşetau de zor. Nu s-a sfiit să ia la rândul său croşeta în mână şi să le arate celor mai experimentate că şi ea are îndemânare. „Am început la 12 ani cu o banderolă care s-a terminat într-un fular, dar apoi, pe parcurs, am învăţat mai multe lucruri de la mama, de la bunica. Pot să spun că la noi este o tradiţie în familie. Îmi place ceea ce fac şi aş lucra şi noaptea. De fapt, uneori lucrez şi noaptea. E ca atunci când te prinde o carte şi nu o mai poţi lăsa până nu o termini“, povesteşte Nina.
În ceea ce priveşte profesia celor trei, Mariana şi Nina sunt casnice, în timp ce Victoria Seimeanu este un artist hand made cunoscut la nivel local. De altfel, meşteşugul croşetatului a prins avânt în ultimii ani la Turnu Severin şi datorită Victoriei, care a adaptat cerinţelor pieţei aptitudinile învăţate şi transmise de la părinţi şi bunici. De mai mulţi ani, Victoria visează să-şi deschidă un atelier în Drobeta-Turnu Severin, unde doritorii ar putea să înveţe să croşeteze ori pur şi simplu să se relaxeze mânuind croşetele şi acele de cusut.
Cea mai potrivită locaţie ar fi, în opinia Victoriei, chiar în inima cetăţii medievale din Turnu Severin, acolo unde, dacă municipalitatea ar fi de acord, meşteşugarul doreşte să întâmpine turiştii cu diverse lucruşoare inedite. De altfel, istoria oraşului de la Dunăre s-a clădit pe tradiţia breslelor, a meşteşugurilor, care au menţinut vie Cetatea Severinului şi care, în acelaşi timp, i-au asigurat un mare potenţial economic.
„Pe magneţi vreau să pun poze cu cetatea, apoi să facem brelocuri, poşete din hârtie în lucrătura acesteia putând fi incluse poze cu monumentele din oraş, portofele micuţe care pot fi oferite ca suvenir. Dacă am avea un spaţiu în cetate pentru aşa ceva ar fi nemaipomenit“, spune Victoria Seimeanu.
Artista din Severin adaugă că acest tip de artă permite crearea unei varietăţi de articole decorative necesare în traiul de zi cu zi, subliniind că, atunci când croşetează, omul se relaxează.
„Visez un atelier deschis publicului, în care eu să lucrez cu cei care vor să vadă cum e. De exemplu, vrei să înveţi să faci o păpuşică, vii cu materialele de care ai nevoie şi eu te învăţ să le faci. Este o activitate foarte relaxantă. Vrei să dăruieşti un cadou, vii la mine, eu te învăţ să faci acel lucru, pe care apoi îl faci cadou. Satisfacţia ta este enormă fiindcă obiectul respectiv este făcut de tine şi-l oferi cuiva de care îţi este drag“, mai spune Victoria Seimeanu.
ARTA „AMIGURUMI“
Recent, cele trei maestre în arta croşetatului au descoperit lumea fascinantă a artei „amigurumi“, o tehnică japoneză de tricotaj şi croşetat care în multe ţări a căpătat amploare de curent. „Nu pot să zic că sunt greu de realizat păpuşile amigurumi, dar trebuie să ai îndemânare şi imaginaţie. Se fac pe bucăţi care se unesc, trebuie să le coşi faţa. Apoi trebuie să le îmbraci, deci durează cam două-trei zile până este gata o păpuşică. Este destul de multă muncă, să vedem acum cum vor fi primite de severineni“, încheie Victoria Seimeanu.
Se încarcă comentariile...
