Ciudăţenia cu schepsis a Mănăstirii Strehaia: altarul orientat greşit. Cum au vrut oltenii isteţi să-i păcălească pe turci
0
Construită de Mihai Viteazul şi rezidită în 1645 la ordinul lui Matei Basarab, Mănăstirea Strehaia este un edificiu fortificat care "a văzut" la vremea lui bătălii impresionante.
Construită din piatră, biserica acestei mânăstiri din oraşul mehedinţean Strehaia prezintă o ciudăţenie. Spre deosebire de toate celelalte lăcaşuri de cult ortodoxe, care-şi au altarul la răsărit, este singura mânăstire din ţară cu altarul orientat spre sud.
Legenda, preluată şi de Nicolae Iorga, spune că Mihai Viteazul, care s-a născut la Strehaia ar fi făcut o primă biserică, ridicând-o noaptea şi, orientându-se greşit, a asamblat biserica cu altarul spre Sud.
Matei Basarab, a păstrat şi el aceeaşi orientare. Adevărul se pare a fi însă altul: palatul domnesc (stăpânire a Craioveştilor), fiind legat cu biserica printr-un culoar, i-a determinat acesteia întreaga aşezare.
Alte ipoteze
De asemenea, în această privinţă, a orientării bisericii, s-au mai emis şi alte ipoteze: nu ar fi fost loc suficient între clădirea palatului domnesc şi corpul de chilii; este o amplasare strategică (şi turcii ştiau că ortodocşii îşi ridicau bisericile cu altarul spre răsărit, şi, ca să nu devină punct de orientare pentru aceştia, "oltenii isteţi" au schimbat direcţia de amplasare pentru inducerea în eroare a năvălitorilor); este amplasată după solstiţiul de iarnă, căci la 22 decembrie orele 8.30 — 9.00 a.m., raza de soare care pătrunde pe fereastra de la Sfântul Altar prin Sfintele Uşi, împarte biserica în două părţi egale.
Zidită în 1645 de Matei Basarab
Mănăstirea Strehaia a fost zidită de domnitorul Matei Basarab, în anul 1645, după cum reiese din pisania originală a bisericii:
"Această sfântă biserică, cu voia şi ajutorul lui Dumnezeu, ziditu-s-au din temei cu poftă şi cheltuială prea luminatului şi milostivului domn Io Matei Basarab, voievod a toată Ţara Românească, împreună cu doamna sa, gospoda Ileana, întru preaînălţatul şi de tot închinatul nume al Preasfintei şi de viaţă Făcătoare Troiţe, întru al XIII-lea an de domnie a lor, veleatul Bastia Mira 7153 ispenia 1645".
“Folosindu-se de sălbăticia locurilor acestora, înfricoşător de frumoase, care te îndeamnă la contemplarea lui Dumnezeu prin natură, domnul Matei Basarab, descendent din boierii Craioveşti pe linie femeiască, va rectitori la 1645 mănăstirea Strehaia, pe vechiul amplasament al Craioveştilor de la sfârşitul secolului XV-lea, unde comunitatea de monahi îşi va afla liniştea interioară, pacea cu ei înşişi şi cu Dumnezeu”, potrivit Episcopiei Severinului şi Strehaiei.
Brâncoveanu îi adaugă un pridvor
În 1693, Constantin Brâncoveanu, domnitorul Ţării Româneşti, descendent şi el tot pe linie femeiască din Craioveşti şi neam cu Matei Basarab, va adăuga la biserică un pridvor şi uşa de intrare, care se păstrează şi astăzi.
Aspectul de cetate întărită a mânăstirii Strehaia l-a făcut pe Tudor Vladimirescu să-i confere o importanţă strategică deosebită în mişcarea revoluţionară din 1821. Tudor Vladimirescu, în marşul său spre Bucureşti, a ocupat mănăstirea, unde a rămas câteva zile pentru odihnă şi refacerea oştii.
Peste pictura originală din 1645 care probabil s-a deteriorat de-a lungul timpului, în 1826 s-a adăugat un alt strat de pictură, tot în frescă, şi care copiază în cea mai mare parte aceleaşi scene originale, după cum se vede în locurile decapate în perioada renovărilor efectuate între anii 1962-1969. Dintre picturile cele mai importante amintim: tabloul votiv al cititorilor Matei Basarab cu Doamna sa Elena şi prinţul Mateiaş, precum şi tabloul cu boierii Craioveşti-Barbu, Pârvu şi Danciu.
Printre cei care au trecut porţile Sfintei Mănăstiri Strehaia, s-au aflat şi patriarhul Macarie al Antiohiei şi arhidiaconul sirian Paul de Alep, însoţitor al marelui ierarh. Aceştia au lăsat o frumoasă descriere a aşezământul şi a locurilor dimprejur: "Noi n-am întâlnit, desigur, nici o altă mănăstire deopotrivă cu aceasta. Priveliştea larg deschisă asupra locurilor din jur este deosebit de înveselitoare pentru suflet", potrivit Episcopiei Severinului.
Citeşte şi:
Se încarcă comentariile...
