„Agatha Christie“ din Turnu Severin. Traficul de fiinţe umane – subiectul ultimului roman semnat de comisarul Mariana Cenea de la Poliţia de Frontieră Mehedinţi
0
O poliţistă de frontieră din Mehedinţi s-a clasat pe locul II la prima ediţie a Concursului de romane poliţiste organizat de Editura Ministerului Afacerilor Interne. „Roşu transfrontalier” este titlul romanului al cărei autoare este comisarul Mariana Cenea – ofiţer psiholog.
„Roşu transfrontalier” este al cincilea roman al comisarului Mariana Cenea şi al patrulea din seria romanelor poliţiste, după „Eveniment la frontieră”, „Traficantul de femei” şi „Joc dublu la frontieră”, aproape toate având ca subiect de bază cel mai dur şi mai complex fenomen infracţional cu care se confruntă societatea la nivel mondial, respectiv, traficul de fiinţe umane.
Premierea a fost făcută de către secretarul de stat Constantin Cătălin Chiper în ziua de 13 noiembrie 2013, cu ocazia salonului de carte juridică, poliţistă şi civică organizat de Ministerul Afacerilor Interne, ediţia a XVII-a, ce s-a desfăşurat la Bucureşti în perioada 13-16 noiembrie 2013.
Inspirate din cazuistica poliţiei de frontieră, autoarea îmbină talentul scriitoricesc cu psihologia, realizând în amănunt profilele psihologice atât ale „creierului” reţelei şi ale celorlalţi infractori implicaţi, modul lor de acţiune, de manipulare, dar mai ales pe cele ale victimelor, ajutând cititorul să înţeleagă gravitatea acestui fenomen, impactul negativ major asupra psihicului uman şi asupra vieţii sociale în ansamblul ei.
„Mă gândeam că femeile acestea ştiu ce fac când se duc acolo, ele se aruncă în gura duşmanului. În realitate, fenomenul acesta de trafic de fiinţe umane este atât de dur, atât de profund, încât cred că în ziua de astăzi oricine ar putea să-i cadă victimă. Oricine care îşi doreşte mai multe, oricine care poate îşi doreşte să fie iubit, deci iată că victime apar nu doar acele femei naive care vor o bijuterie în plus, apar şi oameni care îşi doresc profesional mai mult. De aceea am vrut prin aceste cărţi şi prin subiectul pe care l-am abordat să atrag atenţia asupra acestui fenomen” , spune autoarea romanului.
Romanul evidenţiază munca dificilă, susţinută, riscantă a poliţistului de frontieră, uneori dusă ani de zile pentru destructurarea unei singure reţele infracţionale cu acţiune transfrontalieră. „Este foarte greu să prinzi aceşti infractori pentru că nu poţi să-i prinzi decât în flagrant, să ai dovezi certe că fac lucrul acesta şi pentru asta pierzi nopţi, pierzi zile, îţi pierzi familia, îţi pierzi casa. Se întâmplă uneori să alergi un an şi să nu reuşeşti. Este deci o muncă într-adevăr destul de aventuroasă şi pe care nu o fac decât oamenii care sunt pasionaţi”, spune comisarul Mariana Cenea.
În calitate de psiholog al Serviciului Teritorial al Poliţiei de Frontieră Mehedinţi, comisarul Mariana Cenea, a avut posibilitatea să discute cu multe din victimele traficului de fiinţe umane, în diverse dosare soluţionate de poliţia de frontieră. În felul acesta, autoarea romanului a putut să înţeleagă mecanismul psihic, ce trăieşte o victimă, care sunt modificările ei. „Ele suportă foarte mult judecata socială, mulţi le stigmatizează, le pun la perete pentru că sunt foarte uşor de confundat cu simple prostituate. Unele pornesc la acest drum ştiind ce fac, însă cred că pot controla viaţa aceasta şi deodată se rupe firul şi se trezesc vândute între traficanţi şi pierd controlul asupra vieţii lor. Eu cred că o femeie care trece prin astfel de traume are o cicatrice toată viaţa şi cred că duce şi dincolo, cum călătoreşte spiritul această suferinţă. Nu cred că veodată se şterge pentru astfel de femei”, susţine psihologul
Umilinţele şi suferinţele fizice la care sunt supuse femeile care care pradă traficanţilor de carne vie sunt inimaginabile: „S-au trezit deodată fără suflet, pentru că până la urmă cu ce se vinde şi cu ce se jonglează? Cu sufletul. S-au trezit deodată că muncesc cum spun ele şi muncesc pentru alţii şi nu pentru ele. Ele sunt doar bătute, jignite, umilite, obligate să producă o anumită sumă pentru că altfel dacă nu mai e productivă e vândută la tot mai prost, la tot mai rău. Nici n-am crezut că poate o femeie să tolereze atât de multe lucruri, atât de multă umilire, dar ea există pentru că în general aceste reţele infracţionale, care vizează traficul de fiinţe umane şi mai ales care au caracter transfrontalier au un creier foarte deştept, un sociopat sadea, un om antisocial total. Pe el nu-l interesează decât banul şi atât. Multe suferinţe din aceste cărţi sunt reale”.
Deşi povestea romanelor este pură ficţiune, este rodul imaginaţiei, autoarea o ancorează în contextul social prezent, context vulnerabilizat, marcat de o moralitate îndoielnică, de multă suspiciune, neîncredere, provocări, de o „graniţă” firavă dintre bine şi rău unde, în alegerea baricadei de către poliţistul de frontieră, liberul arbitru primează. În fiecare roman, Comandantul, acest personaj ce întruchipează managerul perfect, cu experienţă în relaţia cu omul de la frontieră şi fler de poliţist, plin de înţelepciune şi diplomaţie, reuşeşte o cooperare interinstituţională perfectă, reuşeşte să planifice misiuni de amploare, să „cureţe” echipa operativă de „impurităţi”, s-o omogenizeze şi să o conducă către succes în lupta cu infracţionalitatea.
Optimistă din fire, autoarea încheie fiecare roman într-un mod pozitiv, sugerând faptul că, cel mai puternic sentiment uman, iubirea, singurul care, de altfel, ne deosebeşte de tehnica modernă ce înlocuieşte operaţiile creierului, învinge orice prejudecăţi, cicatrizează răni, reface spiritul, dând sens vieţii pe care victima o pierduse.
„Pe lângă faptul că are nişte cărţi de o adevărată valoare literară dumneaei este un om cu un suflet extraordinar, este o femeie foarte sensibilă, care încearcă să scoată în evidenţă şi aspectele foarte sumbre, foarte reale din viaţa de la frontieră. Frontiera este zona vieţii cu cele mai multe lumini şi umbre. A reuşit să redea atât de profund şi de bine şi de real toate evenimentele, şi cele pozitive şi cele negative. Şi vreau să spun că are o sinceritate în a prezenta aceste evenimente care este lăudabilă pentru că nu oricine are curajul să spună că este şi rău acolo unde toată lumea vrea să spună că este bine”, spune despre autoare şi carte, scriitoarea Doina Iovănel Spineanu.
Lansarea romanului „Roşu transfrontalier” va avea loc în ziua de 12 Decembrie la librăria Mihail Sadoveanu din Bucureşti, unde Editura Detectiv va aloca un spaţiu considerabil autoarei.





