Record de vipere descoperite în Delta Dunării. Specialiști: „Se impune protejarea zonei”

Specialiștii Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare „Delta Dunării” (INCDDD) au descoperit într-o zonă a Rezervației Biosferei un număr mare de vipere.

„Vești bune. Record de vipere la o evaluare în două pătrate de probă în Rezervația Biosferei Delta Dunării! Pe 11 mai au fost observate 26 de vipere de stepă și 14 exuvii (piei năpârlite) în zona Perișor-Periteașca”, scriu pe pagina de Facebook cei de la INCDDD.

Specialiștii spun că, având în vedere abundența de vipere de aici „se impune protejarea zonei.”

Habitatul viperei de stepă în Delta Dunării este reprezentat de zonele de stepă, zonele de sărătură şi dunele cu vegetaţie psamofilă, dar şi zone cu păduri rare pe nisipuri sau zone mai umede cu Juncus.

La evaluari au participat dr. CSI Mihai Marinov, dr. CSIII Dorosencu Alexandru, dr. CSIII Bolboaca Lucian-Eugen si ACS Naum Alexandru.

Vipera de stepă este o specie rară, în prezent aflată în declin, care populează puține zone, cu suprafațe reduse, răspândite pe un areal care se întinde din sud-estul Franței până în Moldova, însă complexul de specii din care face parte este răspândit până în Kazahstan.

Pe teritoriul Rezervației Biosferei Delta Dunării viperele de stepe au fost identificate în trei zone ale acestei arii protejate: zona Perișor - Periteașca, Grindul Sărăturile - Sfântu Gheorghe și Grindul Letea.  Există alte două semnalări vechi referitoare la prezența viperei de stepă la Periprava și zone unde nu a mai fost observat niciun exemplar cu ocazia investigațiilor derulate în perioada 1994 – 2013.

De obicei, vipera de stepă este activă în perioada aprilie – începutul lunii octombrie. Înainte de intrare la hibernare, când temperaturile scad, viperele de stepă ies la orele amiezii pentru creșterea temperaturii corporale, arată Marinov E. Mihai, Torok Zsolt Csaba, Doroșencu Alexandru și Kiss János Botond autorii studiului „Conservarea viperei de stepă în Rezervația Biosferei Delta Dunării“.

Cum recunoaștem vipera de stepă

Femelele sunt în general mai mari decât masculii. Vipera de stepă din R.B.D.D. are un bot obtuz - cu muchia anterioară a botului ușor proeminentă. Capul este alungit și puțin mai lat decât gâtul, pupila este verticală, iar irisul este de culoare portocalie sau. Plăcile (solzi de dimensiuni mari) din jurul gurii (așa-numitele supralabiale și sublabiale) sunt în general pătate, cu margini negricioase. Ca și celelalte specii de vipere din România, prezintă o bandă dorsală de culoare închisă în formă de zigzag în lungul corpului, cu o colorație variabilă, brun-gălbui, alb-cenușiu, brun-cenușiu sau cenușiu- verzui.

Împerecherea la viperele de stepă are loc la sfârșitul lunii aprilie – începutul lunii, dar uneori poate avea loc mai devreme, în martie – aprilie. Există evidențe că femelele se reproduc o dată la doi ani.

Când mușcă vipera de stepă

Vipera de stepă nu este o specie agresivă, ea mușcă doar dacă este capturată sau călcată. Dat fiind că veninul său are o toxicitate redusă, mușcătura viperei de stepă nu este considerată periculoasă pentru om. Autorii studiului spun că majoritatea mușcăturilor de viperă au fost fără simptome sau numai cu simptome ușoare și moderate, cum ar fi dureri de intensitate redusă, prurit (mâncărimi), amorțeală, umflare cu sau fără eritem (roșeață) și/ sau hematom local.

Foarte rar au apărut simptome grave, cum ar fi necroze superficiale sau edeme (umflături cu acumulare de lichid seros) extinse moderat sau masiv a membrelor. Dintre simptomele sistemice, cel mai frecvent s-a resimțit amețeala provocată de hipotensiune și tahicardie. Foarte rar au fost tulburări gastrointestinale (greață, vărsături).

Refacerea completă a persoanelor mușcate care au dezvoltat simptome a durat între 12 ore și două săptămâni.

În cazul în care cineva este mușcat de vipera de stepă, spun autorii studiului, trebuie să urmeze mai multe sfaturi ale specialiștilor. Astfel, în cazul în care persoana este din categoria de risc (persoane alergice) este bine să se ceară ajutorul medicului. În cazul în care mușcătura este la nivelul membrului superior (braț, degete), este bine să se îndepărteze orice tip de inel, brățară sau ceas. În caz în care are loc tumefiere (umflare), trebuie să se scoată sau să se lărgească îmbrăcămintea în zona mușcată.

Este indicat să se aplice un bandaj de presiune la nivelul membrului mușcat, iar în caz că mușcătura este la trunchi, cap sau gât, să se aplice o presiune fermă în zona mușcată.

În cazul în care apar simptome moderate sau severe, este recomandată întinderea și păstrarea extremității mușcate la nivelul corpului în vederea încetinirii pătrunderii veninului în corp.

În cazul acordării primului ajutor pentru mușcătura viperei de stepă: nu este necesară acordarea de aspirină sau alte analgezice; nu este necesară folosirea garoului; nu se recomandă aplicarea pe zona mușcată de comprese reci sau gheață. Este bine ca extragerea veninului să se facă numai prin folosirea pompei de vid.