Pe urmele faimosului bandit Terente, „Regele bălţilor“: „Dacă ar fi trăit în aceste vremuri, ar fi ajuns preşedintele ţării“

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Banditul Terente rămâne cea mai vestită legendă a lipovenilor, neam din care se trage. Deşi a trecut aproape un secol de la moartea sa, oamenii se tem se vorbească de el. Crimele şi violurile de care a fost acuzat cel supranumit „Regele bălţilor“ încă îngrozesc.

Ştefan Vasali, poreclit Terente, s-a născut în 1895 sau în 1896 în localitatea Carcaliu, din judeţul Tulcea, şi a murit în vara anului 1927. Jurnaliştii „Adevărul“ au mers pe urmele lui, în localitatea sa natală, pentru a vedea ce mai ştiu oamenii despre celebrul bandit. Puţinii localnici care acceptă să vorbească despre Terente povestesc ce-au auzit de la înaintaşi.

Singurele sale rude în viaţă, două nepoate din partea surorii sale, astăzi femei în vârstă, sunt inabordabile. Ahimia locuieşte singură şi, pentru că şi-a pierdut aparatul auditiv, nu înţelege ce îi spui. Chiar şi aşa, rudele refuză să ne deschidă poarta. Cea de-a doua, Pistimia, locuieşte împreună cu fiul său, bătrân şi el. Bărbatul iese la poartă, însă atunci când îi spunem ce dorim ne întoarce spatele. 

Neculai Trifan (68 de ani) locuieşte pe strada unde stă şi Pistimia, una dintre nepoatele vestitului bandit. Îl găsim la o cârciumă, toropit de soare, încercând să se răcorească cu o bere. Acceptă să ne primească în gospodărie şi să ne spună o versiune a poveştii lui Terente. Nu o ştie de la rudele celui poreclit „Regele bălţilor“, ci de 

image

la cei care treceau cu bacul, spre Brăila, acolo unde Neculai a lucrat mai mulţi ani şi unde orice trecător are o poveste. 

Omul îşi pune un pahar de bere şi începe să povestească despre banditul Terente: „La Smârdan, la unitatea militară, s-a încorporat şi Terente al nostru. El imediat a fost simpatizat de un colonel, şeful garnizoanei, pentru că era, cum să vă spun, mai bandit, aşa. Acuma, el cu simpatizia aia, i-a dat revolverul şi i-a spus aşa: «Te duci în Carcaliu şi care sunt bogaţi ameninţi, iei bani şi dai la săraci». Numai că treaba era să ia banii de la bogaţi şi îi dea colonelului“, completează Neculai cu propria versiune. 

Cum oamenii legii erau pe urmele lui, Terente se ascundea prin Balta Mare a Brăilei sau prin Tulcea, iar cel mai mult de pătimit aveau rudele sale, dar şi toţi cei care intrau în contact cu el. „Toate neamurile lui erau bătute, de asta nu vă spune nimeni nimic, doamnă, pentru că încă le este frică“, spune Neculai Trifan. Semne de întrebare are bătrânul şi privind locul unde a fost împuşcat Terente: ba pe malul Dunării, ba în scorbura unui copac din Deltă. 

image

Terente, poza lui publicată de ziarul Cuvântul

Nici preoţii lipoveni nu fac excepţie de la „regula tăcerii“ din satul lui Terente. Preotul Simion, ieşit demult la pensie, se retrage în casă, scuzându-se, şi ne spune să mergem la preotul care slujeşte acum. Pe o culme de deal este biserica, iar alături - casa parohială. „Nu trebuie“, se aude răspunsul din casă al celui care slujeşte numeroasa comunitate de lipoveni din Carcaliu, care reprezintă 90% din populaţie. 

15 familii poartă numele „Terente“ 

În Carcaliu nu se vorbeşte doar la trecut despre Terente. Aici trăiesc 15 familii care poartă numele „Terente“. Nimeni nu mai ştie cum porecla banditului a devenit nume de familie. La intrarea în sat locuieşte şi nea Terente, aşa cum îl ştie toată lumea. Se încălzeşte pe bancă, la soare, iar imedat ce intrăm în vorbă cu el vine şi nevasta lui. 

image

„Numele l-am moştenit de la străbunicul meu, dar nu ştiu cum a ajuns să-l cheme pe el aşa“, dezvăluie bătrânul. Despre bandit nu ştie prea multe, ci doar ce a aflat de la cele povestite de bunicul şi tatăl său.

O anumită întâmplare din viaţa lui Terente i-a rămas pentru totdeauna întipărită în minte: tot ascunzându-se de oamenii legii, la un moment dat, Terente era însoţit de nevasta lui şi de un copil. Cel mic plângea foarte tare, lucru care i-ar fi dat de gol pe fugari şi atunci Terente i-a cerut nevestei sale să îl abandoneze pe cel mic. Era o mare vitejie din partea banditului, crede bătrânul, care nu uită să amintească nici de rudele rămase în Carcaliu şi care aveau de suferit. „Ce bătăi mâncau rudele lui ca să spună unde stă ascuns...“, completează nea Terente.

Bătrânul mai completează, glumeţ, că dacă Terente ar fi trăit astăzi ar fi fost preşedintele ţării. Un tânăr din comună, care se bagă în seamă văzându-ne că punem întrebări, îşi dă şi el cu părerea: „Ce, credeţi că Terente a fost un bandit? A fost un hoţ la drumul mare“.

image

Duminică, la prânz, comuna Carcaliu, care numără 3.100 de suflete, pare părăsită. Secţia de Poliţie are lacătul pe uşă, iar primarul este plecat din localitate. Un tânăr, care munceşte în străinătate şi care a venit pentru o scurtă perioadă în sat, stă şi sparge seminţe pe o bancă. Nu este deschis la discuţii. Câţiva copii îşi pierd timpul la locul de joacă, lângă un afişaj electronic care ne arată că sunt 35 de grade Celsius. Ceva mai multă animaţie este la cele câteva cârciumi din sat, dar aici fiecare vorbeşte pe limba lui şi scoate o vorbă doar dacă primeşte la schimb ceva de băut. Lipovenii au numai cuvinte urâte despre românii din comună. Vorbesc de „mahalaua românească“, apreciind că la ei sunt români cât „două case şi-o cizmă“. Peste tot se vorbeşte în lipoveneşte. 

Misterul vieţii şi morţii lui Terente

Viaţa şi moartea lui Terente rămân un mister chiar şi după aproape un secol de la dispariţia lui. Terente, despre care se spune că era foarte viril, a avut două neveste. Prima a fost Ustina, cu care a făcut patru copii. Femeia şi doi dintre copii au murit de ciumă, iar ceilalţi doi au sfârşit înecaţi. Apoi, a luat-o de nevastă pe fata unui pescar, Arina. Numai că sora ei, despre care se spune că era foarte urâtă, a urzit un plan diabolic pentru a-l face pe Terente să o ia pe ea. I-a dat întâlnire, printr-un bilet, surorii sale cu un grec, pretinzându-se Terente. Banditul a surprins întâlnirea dintre iubita sa şi grec şi i-a înjunghiat. Fata a scăpat, dar el a fost arestat şi de atunci a devenit bandit. A evadat a doua zi din postul de jandarmi. 

Avea doar 20 de ani când a luat drumul haiduciei, atacând singur sau în bandă, având câţiva oameni foarte apropiaţi, racolaţi dintre rude, pentru a nu fi trădat. „Regele bălţilor“ şi cei din banda sa jefuiau şlepurile, bărcile pescăreşti şi apoi vapoarele, Terente devenind un personaj de temut. Pe capul său s-a pus un premiu de 200.000 de lei, însă niciun apropiat nu l-a vândut autorităţilor. Se spune că mare parte din bunurile furate erau date săracilor. 

image

Caligrafia lui Terente FOTO Ziarul Cuvântul

Timp de trei ani, el a lipsit din ţară, umblând prin Bulgaria, Rusia, Serbia şi Grecia, motiv pentru care a fost suspectat în această perioadă că ar fi fost fost racolat de bolşevici şi ar fi devenit persoană de contact în cazul în care ar fi avut loc invadarea României. Alţii spun că Terente era informatorul lui Mihail Moruzov, „părintele serviciilor secrete româneşti“, şi că acesta nu ar fi avut niciun interes să-l prindă jandarmii. 

Publicistul Constantin Cumpănă, cel care a scris şi două volume despre viaţa lui Terente, spune că banditului i s-au pus în sarcină şi fapte pe care nu le-a comis, dar a fost condamnat la muncă silnică pe viaţă, în contumacie, pentru răpirea a două, fete de pension, Netty Herşcovici şi Sylvia Cernescu şi atacarea postului de jandarmi din Carcaliu. „Presa, la vremea aceea, obişnuia să exagereze şi, cum era vacanţă parlamentară, ziariştii făcuseră din Terente un subiect, însă niciodată Terente nu a fost acuzat sau judecat de comiterea vreunei crime“, spune Cumpănă.

La început, oamenii au simpatizat cu banditul Terente. Localnicii îl ajutau cu mâncare şi îi duceau ziare în locurile unde acesta se ascundea. Numai că, în primăvara anului 1927, exact în noaptea de Înviere, Terente ar fi violat-o pe preoteasa satului Carcaliu. Atunci oamenii s-au revoltat şi au început să colaboreze cu autorităţile. Dacă la început în căutarea lui Terente plecau doar jandarmii, de data aceasta se formau patrule mixte: jandarmi şi localnici, oameni care ştiau cum arată Terente şi unde se ascunde el. 

image

Craniul lui Terente

În cele din urmă, cel supranumit „Regele bălţilor“ a fost prins, rănit şi dus la postul de jandarmi din Măcin. „Se spune că unii l-au vrut mort, pentru a nu vorbi, asupra lui planând suspiciunea că făcea contrabandă cu arme cu sprijinul autorităţilor. Şi, sub pretextul că a vrut să evadeze în timp ce mergea la toaletă, a fost împuşcat“, spune Constantin Cumpănă. 

Pe loc, Terente a fost decapitat, iar capul şi penisul au fost trimise la Bucureşti, la Institutul Mina Minovici. Restul trupului a zăcut o vreme în sat, nevrând nimeni să-l îngroape. În cele din urmă, şi-a făcut milă un evreu bătrân şi a săpat o groapă în zona numită „Răspântia lupului“, la drumul principal de la ieşirea din localitate. Cum groapa nu era foarte adâncă, jivinele au mâncat din cadavrul său. Bătrânii satului spun că prin anii `70 încă mai exista o cruce pe locul unde a fost înmormântat Terente. 

image

Părinţii lui Terente FOTO Reproducere din volumul ICOANE DUNARENE de Mihai - Tican Rumano (1933)

Vă mai recomandăm:

Aventurile marelui explorator Jacques-Yves Cousteau în Delta Dunării: a explorat o zonă sălbatică a României şi a transmis povestea ei lumii întregi

Delta, patria învingătorilor: Mila 23, Crişan şi Caraorman au dat 24 de campioni mondiali. Patzaichin: „Nu ştiu dacă m-am născut în apă sau pe uscat“

Sacalin, peninsula care se roteşte. Misterele limbii de pământ care s-a născut din Marea Neagră şi a apărut în urmă cu un secol şi jumătate

Legenda monstrului de 675 de kilograme prins în Delta Dunării. Când a fost pescuit morunul din care s-au scos 145 de kilograme de caviar

Secretele din Letea: cum a luat fiinţă cel mai frumos sat din Delta Dunării, locul în care au năvălit fugarii ucraineni

Misterul Insulei K, tărâmul neştiut de la capătul României. Cum s-a format peste noapte raiul terestru interzis oamenilor

Tulcea



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite