Cum a rezolvat Tulcea problema maidanezilor. Breşa legală pentru eutanasierea câinilor fără stăpâni
0O soluţie sigură, dar foarte contestată, de a scăpa comunităţile de maidanezi, eutanasierea, este practicată, din 2007, în Tulcea. Edilii au recurs la această soluţie folosind legea, pe care omologii lor din alte oraşe nu o cunosc. Constantin Hogea, edilul-şef din Tulcea, explică întreaga procedură: „Legea 227/2002 este cea care reglementează gestionarea câinilor fără stăpân din comunităţi.
Primarul Constantin Hogea este singurul din ţară care cunoaşte Legea 227/2002, privind gestionarea câinilor comunitari, şi a scăpat oraşul de maidanezi, prin eutanasiere. Articolul 5 arată clar că este permisă eutanasierea animalelor care, după 14 zile de când sunt aduse în adăposturi, nu sunt revendicate sau adoptate, pot fi eutanasiate”, spune Hogea.
Edilul oraşului Tulcea mai susţine că, spre deosebire de ceilalţi primari din ţară, el şi ştie, dar îşi şi asumă legea: „Pentru că am recurs la eutanasiere, m-am ales cu multe scandaluri făcute de ONG-uri. Mi s-au făcut şi patru plângeri penale, din care trei au fost rezolvate cu neînceperea urmăririi penale. Ultima plângere se analizează”.
Aceeaşi soartă au avut-o şi Cezar Jipa, directorul Societăţii de Servicii Publice din cadrul Consiliului Local, precum şi medicul veterinar care le-a administrat animalelor injecţiile letale. Edilul Hogea spune, însă, că „ONG-urile, dacă îşi asumă, ar trebui să vină cu o soluţie concretă, cu bani. Între dragostea pentru animale şi responsabilitatea pentru cetăţeni, întotdeauna voi alege partea a doua. Până la urma, de aceea m-au pus oamenii aici“.
În şase ani, am participat la patru adopţii. La asta se rezumă dragostea pentru câini în România: la strigat, la aruncat cu noroi şi la plângeri penale, directorul Societăţii de Servicii Publice Tulcea, Cezar Jipa
Articolul de lege care a scăpat oraşul din Deltă de câini comunitari spune: „În situaţia în care, după expirarea termenului de cazare prevăzut, câinii nu au fost revendicaţi sau adoptaţi, aceştia vor fi eutanasiaţi”. „Atât societatea civilă, cât şi administraţiile locale se raportează greşit la Legea 9/2008, care interzice eutanasierea animalelor cu stăpân. Legea care reglementează gestionarea animalelor fără stăpân este 227/2002, unde eutanasierea este scrisă negru pe alb”, explică primarul din Tulcea.
Patru câini adoptaţi în şase ani
Cezar Jipa este cel care se ocupă, practic, de problema maidanezilor din oraş. Acesta explică ce se întâmplă cu patrupedele după ce sunt adunate de pe stradă. Odată aduse în adăpost, animalele sunt sterilizate, vaccinate, deparazitate. Dacă în timp de 14 zile nu vine nimeni să le revendice sau să le adopte, următorul pas este adormirea acestora şi administrarea injecţiei letale. După aceea, leşurile sunt incinerate.
„Sunt director al societăţii de şase ani şi am participat la patru adopţii. La asta se rezumă dragostea pentru câini în România: la strigat, la aruncat cu noroi şi la plângeri penale împotriva celor care aplică legea“, spune Jipa. Acesta este completat de primarul Hogea, care susţine că „atâta timp cât sunt ţinute în padoc, animalele nu sunt sterilizate. Procedeul se aplică doar dacă, în cele două săptămâni, sunt adoptate sau revendicate. În cel de-al doilea caz, castrarea este plătită de proprietarul animalului”.
Cât costă eutanasierea
Anual, Consiliul Local Tulcea alocă, în medie, 400.000 de lei (aproximativ 90.000 de euro) pentru gestionarea problemei câinilor fără stăpân. Pe un singur câine eutanasiat, municipalitatea plăteşte 282 de lei, bani care includ tot şirul de operaţiuni, de la prindere până la incinerare. În medie, într-un an, 1.440 de câini primesc injecţia letală, asta însemnând circa 120 de maidanezi în fiecare lună.
Odată cu aplicarea legii, în ultimii şase ani, Tulcea a scăpat de aproape 9.000 de câini vagabonzi. Totuşi, acum, pe străzi, mai există circa 2.500 de astfel de animale, dintre care 500 sunt sterilizate. Primarul Hogea are şi o explicaţie pentru acest lucru: „Păstrăm o proporţie a câinilor comunitari, care să nu creeze probleme”.
Un alt motiv al prezenţei maidanezilor pe stradă, explică directorul Jipa, este atitudinea proprietarilor de câini: „Ei abandonează puii în stradă, la marginea oraşului sau lângă ghenele de gunoi, pe motiv că le este milă să îi omoare. Nimeni nu vrea să îşi asume responsabilitatea“.
Între dragostea pentru animale şi responsabilitatea pentru cetăţeni, întotdeauna voi alege partea a doua. Până la urma, de aceea m-au pus oamenii aici. Constantin Hogea, primarul oraşului Tulcea
Citeşte şi:
Primarul General al Capitalei, Sorin Oprescu, a făcut primele declaraţii, în cadrul unei conferinţe de presă, despre tragedia de luni, atunci când un copil de patru ani a fost ucis de o haită de maidanezi. Aceasta este prima reacţie a lui Oprescu, după tragedia de la începutul săptămânii.
Care este legătura dintre Casa Poporului şi haitele de maidanezi?
Casa Poporului sau fortăreaţa dictatorului Nicolae Ceauşescu, monument ridicat în Epoca de Aur, ascunde în spatele opulenţei şi a uşilor sculptate în lemn, numeroase poveşti. Anca Petrescu, arhitectul care a proiectat Casa Poporului povesteşte lucrurile neştiute despre impresionanta clădire. Cât de reale sunt miturile morţilor de pe şantier, al tunelurilor sau care este legătura dintre opulenta clădire şi maidanezi.
Zgonea grăbeşte lucrările la „Legea maidanezilor“
Preşedintele Camerei, Valeriu Zgonea, le-a transmis o scrisoare preşedinţilor comisiilor juridice şi pentru administraţie, Bogdan Ciucă, respectiv Marin Almăjanu, precum şi liderilor grupurilor parlamentare, prin care le solicită să urgenteze dezbaterile la legea câinilor fără stăpân.
Presa internaţională a preluat declaraţiile făcute, marţi seară, de preşedintele Traian Băsescu, care a cerut Guvernului să adopte o Ordonanţă de Urgenţă prin care să reglementeze problema câinilor vagabonzi, arătând că viaţa omului trebuie pusă mai presus de cea a câinilor.
Adevărul le-a propus cititorilor să intervină în direct în discuţia despre câinii fără stăpân, să-şi povestească experienţele şi să spună dacă sunt de acord cu eutanasierea patrupedelor - soluţie propusă ieri de preşedintele României, Traian Băsescu.
Unul dintre câinii care l-au ucis, luni, pe micuţul de patru ani în apropierea unui parc din Capitală a fost adoptat în 2008 de către un ONG. Cu toate acestea, animalul a ajuns din nou pe stradă. Vina se pasează din nou între autorităţi şi iubitorii de animale.