FOTO VIDEO Povestea şirului de adopţii formale care au lăsat în stradă câinele ucigaş din Parcul Tei. Cum se pasează vina
0
Unul dintre câinii care l-au ucis, luni, pe micuţul de patru ani în apropierea unui parc din Capitală a fost adoptat în 2008 de către un ONG. Cu toate acestea, animalul a ajuns din nou pe stradă. Vina se pasează din nou între autorităţi şi iubitorii de animale.
Un copil de patru ani ucis de o haită de câini, durere fără margini, lacrimi şi acuzaţii de toate părţile. Tragedia a readus în atenţia publicului eternul ping-pong între autorităţi şi oamenii din spatele unor asociaţii, în ceea ce priveşte zecile de mii de maidanezi care se află pe străzile Bucureştiului. La o zi după ce un micuţ de patru ani a fost sfârtecat de o haită de câini comunitari, reprezentanţii Autorităţii pentru Supravegherea şi Protecţia Animalelor (ASPA) au dat publicităţii informaţia că cel mai agresiv dintre cei şase câini ridicaţi de la locul tragediei, a fost identificat ca aparţinând unui ONG. Coordonatorul ASPA, Răzvan Băncescu, a spus că animalul cu microcipul 941000031190543 a fost dat spre adopţie Asociaţiei pentru Dezvoltare Comunitară „Caleidoscop“, în 2008.
Adopţii pe bandă rulantă: nouă dintr-o lovitură
Potrivit formularului de adopţie, din data de 24 decembrie 2008, Asociaţia „Caleidoscop“, reprezentată de Lavinia Nica, a adoptat nouă câini în aceeaşi zi, printre care şi animalul care l-a atacat luni pe copil. Lavinia Nica se angaja, în numele asociaţiei, să nu abandoneze animalul şi să anunţe ASPA în cazul în care câinele moare sau este înstrăinat. Lucru care nu s-a întâmplat, potrivit reprezentanţilor ASPA.
Contactată de reporterii „Adevărul“, şefa asociaţiei, Carmen Secăreanu, a declarat că nu ştie despre ce câine este vorba. Aceasta a mai spus că în urmă cu câţiva ani, a existat un program de sterilizare şi reteritorializare pentru animalele fără stăpân. „Acest căţel a fost luat de hingheri de pe stradă, a fost sterilizat şi microcipat şi apoi a fost solicitat spre reteritorializare. Nu ştim ce s-a întâmplat cu el. Eu mi-am asumat responsabilitatea că acel câine a fost sterilizat şi s-au cheltuit nişte bani pentru el ca să fie sterilizat şi microcipat, mai departe nu este responsabilitatea noastră“, a încheiat femeia.
100 de ONG-uri în toată ţara
În România, funcţionează în jur de 100 de ONG-uri care militează pentru drepturile animalelor, iar Capitala este sediul a câtorva zeci de astfel de organizaţii. În spatele acestora sunt oameni care susţin cu tărie că iubesc animalele şi că se implică cu toate mijloacele pentru a rezolva arzătoarea problemă a câinilor comunitari aruncând vina în braţele administraţiei locale.
Doar vorbe, susţine Răzvan Băncescu. Acesta povesteşte că implicarea ONG-urilor în problema maidanezilor este inexistentă. „Părerea mea este că ăştia de la ONG-uri sunt nişte infractori. Am mai fost întrebat de gradul de implicare al acestora şi cred sincer că nu există“, a declarat ferm coordonatorul ASPA.
Opt hingheri şi două adăposturi
În prezent, pe străzile Capitalei se află în jur de 64.000 de câini fără stăpân, după cum declară Băncescu. ASPA deţine două adăposturi de câini: unul pe Bulevardul Theodor Pallady – cu o capacitate de 250 de animale – şi unul în Mihăileşti – cu o capacitate de 350 de câini. Acestea sunt folosite pentru cazarea temporară a câinilor care sunt strânşi din oraş şi sterilizaţi. Anul trecut a fost inaugurat unul dintre cele mai moderne adăposturi, în comuna giurgiuveană Uzunu. „Dogtown“, aşa cum se numeşte, este un centru zonal de îngrijire creat de o asociaţie privată în parteneriat cu Primăria Generală a Capitalei. Aici sunt cazaţi aproape 400 de câini.
ASPA are opt hingheri şi trei maşini de intervenţie, iar cu două dintre ele s-au deplasat la locul tragediei, luni, de unde au luat şase patrupede pentru a le testa ADN.
Insuficient, susţin reprezentanţii municipalităţii, motiv pentru care se ia în calcul externalizarea serviciilor, mai precis colaborarea cu hingheri privaţi. „Noi nu mai putem angaja oameni în sistem pentru că posturile sunt blocate“, a explicat Băncescu. ONG-urile contestă această soluţie susţinând că nu este altceva decât o risipă de bani.
Comunicare – da, strategie – ioc
Preşedintele Asociaţiei „Cuţu Cuţu“, Marcela Pîslă, spune că nici nu poate fi vorba despre lipsa implicării ONG-urilor în rezolvarea problemei maidanezilor: „ONG-urile se implică total, continuu şi cu bani puţin. Sunt poveşti lucrurile auzite, nimic nu e adevărat din faptul că ONG-urile primesc milioane de euro“, ripostează Pîslă. Cât despre proiecte concrete, Pîslă a explicat că organizaţia pe care o conduce se ocupă mai mult de partea de „comunicare, de lobby“.
Şi preşedintele celui mai vechi adăpost canin situat în apropierea Bucureştiului, la Mogoşoaia, spune că problema maidanezilor este una veche, iar majoritatea necazurilor vin de la faptul că nu există o legislaţie clară. „Nu zic că e vina Primăriei Capitalei, dar cu siguranţă responsabilitatea le aparţine“, a spus preşedintele Comitetului Naţional pentru Protecţia Animalelor, Ioana Caseti, care deţine un adăpost privat.
„Autorităţile doresc probabil menţinerea unei populaţii canine constante, pentru că în spatele câinilor din stradă există o adevărată afacere. Există contracte pentru gestionarea câinilor, la nivel naţional, care depăşesc un milion de euro, dar care sunt făcute ilegal şi ineficient“, a declarat Carmen Arsene, reprezentanta Federaţiei Naţionale pentru Protecţia Animalelor.
Vier Pfoten: „Autorităţile sunt vinovate“
Şi Anca Tomescu, reprezentant al Vier Pfoten şi coordonator al Proiectului „Câini fără stăpân“, crede că problema maidanezilor nu este rezolvată pentru că „nu se doreşte acest lucru“. Tomescu a povestit că dintre cei peste 60.000 de maidanezi din Capitală, Vier Pfoten a reuşit din luna septembrie a anului trecut să sterilizeze 3.500 de maidanezi.
Procedura este una complexă. Maidanezii sunt ridicaţi de pe străzi cu mare greutate, pentru că locuitorii îi confundă cu hingherii şi îi alungă.
Odată capturate, animalele sunt deparazitate, vaccinate şi sterilizate, după care sunt repuse în teritoriu, exact în locul din care au fost ridicate. Toată această procedură, cu tot cu utilităţi, ajunge să coste 20-25 de euro pentru un singur câine, potrivit Ancăi Tomescu.
„Cel mai probabil, a fost un accident“
Cristian Oltean, singurul instructor de dresaj canin internaţional din România, spune că din punctul său de vedere sunt vinovate atât ONG-urile, cât şi reprezentanţii Primăriei Capitalei, care de ani buni nu se implică în gestionarea şi rezolvarea problemei câinilor comunitari.
Olteanu mai spune că nu sunt dese cazurile în care copiii sunt atacaţi de câini vagabonzi. „Cel mai probabil, atacul câinilor a fost un accident, iar în momentul în care copiii au ajuns în curtea firmei, animalele l-au atacat pe micuţ“, a declarat Olteanu.
Familia lui Ionuţ, copilul de patru ani care a murit sfâşiat de câini, mutilată de durere
Un copil de patru ani a devenit înger
Moartea lui Ionuţ Anghel, copilul de patru ani sfâşiat de o haită de câini, a cutremurat oraşul. În timp ce bucureştenii au început din nou să discute veşnica problemă a maidanezilor, un copil de şase ani şi-a văzut fratele mutilat cum stătea întins într-o raclă albă. Lângă el, în capela rece şi înghesuită, mama aranja florile.
Lângă blocul unde locuieşte familia Anghel este linişte. Vecinii sunt îngroziţi, părinţii sunt mutilaţi de durere. Este marţi după-masă, iar corpul lui Ionuţ a fost depus la capela de la biserica Sfântul Gheorghe Griviţa. Ionuţ iubea foarte mult câinii şi nu-i era niciodată frică de ei, de aceea s-ar fi îndepărtat atât de mult de parc, crede bunicul lui. „Lui îi plăceu câinii foarte mult. A fost o căţea pe aici pe la bloc, oarbă, cu care se juca tot timpul“, începe să vorbească cu greu bunicul copilului, Ion Iordache. Are părul cărunt şi se bâlbâie des. E ameţit de atâta plâns şi pare greu de crezut că mai leagă frazele.
Este tatăl mamei lui Ionuţ şi îl sfâşie gândul că micuţul îngeraş cu care mai adineauri se plimba prin faţa blocului acum nu mai există.
„M-am rugat până în ultima secundă să nu fie ei“
Ion Iordache povesteşte că era cu tatăl copilului acasă când a văzut la televizor ce s-a întâmplat. „M-am rugat tot timpul să nu fie ei, până în ultima secundă, dar ei au fost. Nu ştiu ce a fost în căpşorul lui când s-a dus acolo, dar eu cred că a vrut doar să se joace“, povesteşte bărbatul.
Mama micuţului este transfigurată de durere. „Avea corpul mutilat de la muşcături. O parte din faţă nu mai avea piele“, mai reuşeşte să spună sfârşită mama copilului. De parcă suferinţa nu era suficientă, la biserică a insistat să vină şi fratele lui Ionuţ, Andrei. Are şase ani şi plânge cu buzele trămurânde.
Cazul, preluat de Serviciul Omoruri
Cazul copilului a fost preluat de Serviciul Omoruri din Poliţia Capitalei, sub coordonarea procurorilor Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti. În plus, anchetatorii au prelevat luni probe de la cei şase câini ridicaţi luni de pe terenul din apropierea Parcului Tei pentru a le compara compara cu ADN-ul copilului ucis. Potrivit unor surse din cadrul Poliţiei, de la cei şase câini vor fi luate impresiuni dentare, pe baza cărora se vor realiza mulaje, acestea urmând să fie comparate cu rănile găsite de medicii legişti pe corpul copilului de patru ani. Imediat după tragedie, bunica copilului a fost audiată de poliţişti, ea susţinând că a fost pentru prima dată în Parcul Tei împreună cu cei doi nepoţi, în vârstă în condiţiile în care părinţii copiilor locuiesc în alt cartier. (Mara Răducanu)
„Legea maidanezilor“, la un pas de adoptare
Proiectul de lege care dă undă verde sterilizării obligatorii a câinilor comunitari se află blocat de câteva luni la Comisia juridică din Camera Deputaţilor, care este for decizional. După adoptarea de către Senat, proiectul de lege a fost trimis pentru raport atât la Comisia juridică, cât şi la Comisia pentru administraţie publică, care a emis deja raportul preliminar. Contactat de „Adevărul“, deputatul PC Bogdan Ciucă, preşedintele Comisie juridice, a declarat că miercuri se va discuta pe marginea procedurii privind dezbateriile din comisie, urmând ca în cel mai scurt timp să fie emis un raport preliminar. Traseul legislativ al proiectului de lege se încheie în plenul Camerei unde se va da votul final. „Nu văd niciun impediment pentru ca acest proiect de lege să nu fie aprobat de plenul Camerei Deputaţilor“, a declarat Bogdan Ciucă.
Proiectul legislativ, cunoscut ca „Legea Marinescu 2“ vizează sterilizarea tuturor cânilor cu stăpân şi fără stăpân, recensământul şi înregistrarea lor într-o bază unică de date. Sunt exceptaţi de la sterilizare câinii cu valoare chinologică înscrişi în asociaţiile chinologice şi cei utilitari ai Ministerului Apărării Naţionale şi ai Ministerului Afacerilor Interne. (Alina Boghiceanu)
Cazuri care au şocat România
29 ianuarie 2006
Probabil unul dintre cele mai cunoscute cazuri de atacuri ale maidanezilor care să fi rămas în conştiinţa publică este cel al japonezului de 68 de ani, preşedinte al reprezentanţei Koyo care a murit după ce a fost muşcat de un maidanez, în Bucureşti, în 2006. Deşi cazul a ajuns în Justiţie, patrupedul a fost apărat de avocatul Paula Iacob, care a susţinut că animalul este nevinovat, iar japonezul a murit în urma unui infarct. După încheierea procesului, ONG-urile i-au găsit câinelui o familie adoptivă în Germania.
14 Aprilie 2008
O fetiţă de 6 ani a fost găsită moartă pe un teren aflat în litigiu între Primăria Constanţa şi Primăria Agigea. Fetiţa ieşise la joacă şi, după circa şapte ore, a fost găsită cu faţa desfigurată şi numeroase muşcături pe corp.
25 ianuarie 2011
Taniuşa Stanchievici, în vârstă de 49 de ani, a murit după ce a fost atacată de câini în curtea ADP Sector 5
23 martie 2011
O femeie de 62 de ani a fost sfâşiată de o haită de câini din localitatea din Albota, judeţul Argeş. Femeia a reuşit să scape de atacul câinilor însă a fost găsită moartă a doua zi în locuinţa sa.
Băsescu susţine eutanasierea câinilor
Preşedintele Traian Băsescu s-a arătat revoltat faţă de tragedia de luni. Şeful statului a cerut Guvernului, ieri-seară, într-un apel public, să adopte o Ordonanţă de Urgenţă care să permită eutanasierea câinilor fără stăpân. „Să stabilească un termen scurt în care iubitorii de câini să ia maidanezii acasă. Cei care nu au fost adoptaţi sa fie eutanasiaţi“, a declarat Traian Băsescu ieri-seară.
Pe aceeaşi temă:
Autoritatea pentru Protecţia şi Supravegherea Animalelor (ASPA) a anunţat că maidanezul murdar de sânge pe bot, cel mai agresiv dintre cei şase câini ridicaţi de ASPA, a fost identificat ca aparţinând unui ONG. În mod normal, câinele nu ar fi avut ce să caute acolo, după cum povesteşte coordonatorul ASPA, Răzvan Băncescu. Acesta a mai spus că animalul a fost dat spre adopţie Asociaţiei „Caleidoscop“.
Copilul de patru ani muşcat de câini, luni, a murit din cauza hemoragiei externe, iar pe corpul acestuia au fost găsite sute de plăgi,potrivit medicul care a făcut autopsia, Abdo Salem, de la Institutul Naţional de Medicină Legală (INML).
FOTO Copil sfâşiat de câini, ucis de ignoranţa autorităţilor
Un copil de 4 ani a murit, luni, sfâşiat de câini vagabonzi în zona Parcului Tei din Capitală. Responsabilitatea tragediei este pasată de la o instituţie la alta, în timp ce, pe străzile Capitalei, se află peste 60.000 de maidanezi.
Bunica băiatului de patru ani ucis, luni, de câini, în apropierea Parcului Tei din Capitală, le-a povestit anchetatorilor că a sunat la serviciul de urgenţe 112 după 20 de minute de la dispariţia nepoţilor săi, timp în care i-a aşteptat să se întoarcă de la joacă, potrivit unor surse din Poliţie.
Cazul copilului sfâşiat de câinii vagabonzi în sectorul 2 a readus în prim-plan problema etern nerezolvată a maidanezilor din Capitală. Cei mai mulţi câini fără stăpân sunt pe străzile din Drumul Taberei, potrivit sesizărilor făcute de bucureşteni pe parcursul anului trecut, date centralizate de Autoritatea pentru Supravegherea şi Protecţia Animalelor. Adevărul vă invită să spuneţi şi poveştile voastre, poate aşa autorităţile vor lua măsuri.
Reprezentanţii Autorităţii pentru Supravegherea şi Protecţia Animalelor (ASPA) au anunţat că până la sfârşitul acestui an sunt estimate în jur de 5.000 de operaţii de sterilizare. Pentru sterizilarea patrupedelor, în bugetul instituţiei a fost alocată suma de 675.800 de lei.
Se încarcă comentariile...
