VIDEO Ilie Stepan, compozitorul imnului Revoluţiei a devenit Cetăţean de Onoare al Timişoarei

Ilie Stepan a primit distincţia de la primarul Nicolae Robu Foto: Ştefan Both

Muzicianul Ilie Stepan a primit distincţia din partea primarului Nicolae Robu, în ultima şedinţă de consiliu din 2012

Ilie Stepan, un simbol al muzicii româneşti, pionier al muzicii de fuziune, a fost răsplătit cu cea mai înaltă distincţie timişoreană. Muzicianul a primit titlul de Cetăţean de Onoare al Timişoarei!

Ilie Stepan a fondat în anii 70 trupa Pro Musica, a cântat în Progresiv TM, a compus cel mai frumos imn al Revoluţie, “Timişoara”, a scris muzică de film şi teatru, a fost director muzical la Radio Vest, fiind responsabil şi pentru grandiosul Stepan Project, cu care a încheiat în această iarnă trilogia „Sensul vieţii”.

“Mulţumesc Forumului Revoluţiei din 1989 care m-a propus pentru acest titlu. Sunt obligat să vă spun că voi continua să iubesc necondiţionat Timişoara. Îmi voi aduce toată priceperea mea pentru Timişoara. Binecuvântat să fie pe veci Timişoara”, a declarat Ilie Stepan.

Cum s-a născut Imnul Revoliuţiei

Pe 20 decembrie 1989, Ilie Stepan a cântat din balconul Operei din Timişoara, în faţa a peste 100.000 de persoane, în ziua în care timişorenii au declarant capitala Banatului drept primul oraş liber de comunism.

„În acea seară am cântat în balcon «Deşteaptă-te române!» şi «Hora Unirii». Am luat împrumut de la un prieten o chitară. Încă era dictatura la putere, însă oraşul era liber! La început mi-am învins instinctul de conservare şi nu mi-a fost frică. În noaptea dintre 20 şi 21, însă, m-am temut. Eram liderul grupului Pro Musica. Pe mine mă săltau primul dacă nu cădea Nicolae Ceauşescu”, povesteşte Ilie Stepan.

A fost o perioadă când zeci de mii de oameni au ieşit în centru pentru a sărbători victoria împotriva forţelor de represiune. Timişoara era însă singură! Ceauşescu era încă la conducerea ţării, iar viitorul Timişoarei era greu de anticipat. 

Refren cântat de paraşutişti

Tot ce a trăit în zilele Revoluţiei, cu revolta din 16, cu morţii din 17 şi 18 şi experienţa din balconul operei, s-a regăsit în viitorul imn al Revoluţiei. „Toată  acea încărcătură, felul cum au răspuns oamenii, s-a regăsit pe acea compoziţie. O sută de mii de persoane au cântat şi au strigat «Libertate». Piesa a luat fiinţă în 10-15 minute. Este singura piesă la care nu aş putea să fac modificări. E perfectă în felul ei, ca simţire, ca feeling”, a mai spus Stepan.

Piesa „Timişoara” a fost scrisă pe 27 decembrie 1989, tema, melodia şi refrenul aparţinându-i lui Ilie Stepan, iar textul, scriitorului Marian Odangiu. 

„L-am sunat pe Marian şi i-am cântat prin telefon. Ne-am întâlnit pe 30 decembrie, a făcut mici corecturi pe text şi a fost gata. A fost imprimată pe 8 ianuarie, în studioul TVR Timişoara, care era cel mai performant din ţară”, a adăugat muzicianul. 

Solistul de atunci de la Pro Musica a fost Mario Florescu. La refrenul piesei, „Timişoara, Timişoara”, au fost invitaţi să cânte şi şase paraşutişti care păzeau televiziunea. 

„Îmi amintesc că se circula cu parolă prin sediu. Mirosea a chit pentru că se schimbau geamurile care au fost sparte. Paraşutiştii au venit să bage şi ei un ochi şi i-am luat să cânte. Aveau voci normale, obosite şi au cântat cu înfrigurare”, a mai declarat Stepan.

Videoclipul clasic a fost montat tot la televiziunea timişoreană, cu aparate precare. După câteva zile, cei de la postul 3 Kanal din Belgrad au refăcut montajul cu aparatură modernă.