PORTRET Alex Szatmary, scenarist de scurt-metraje îndrăgostit lulea de Timişoara

Timişoreanul se relaxează atunci când creează poveşti pe care mai apoi le filmează şi le montează într-un mod inedit. În urmă cu 24 de ani, Alex Szatmary a plecat în Canada. Timişoara a rămas însă în sufletul lui şi se întoarce de fiecare dată cu drag în oraşul de pe Bega.

Ultima sa vizită în capitala Banatului a fost un moment oportun pentru o nouă creaţie. A făcut un casting rapid şi şi-a ales personajele următorului său film, pe care l-a şi filmat aici. De data aceasta, scenariul a fost făcut după actori. „Aveam ceva scris, câteva idei. Întotdeauna îmi notez idei, poate le folosesc cândva”, a spus timişoreanul.

Poveştile de la volan

Poveştile i-au plăcut mereu. Imaginaţia sa bogată îi ţinea de urât în orăşelul de doar 800 de locuitori unde a trăit în urmă cu mulţi ani. „Am trăit într-un loc îndepărtat de oraşele mari şi aveam timp. Făceam majoritatea poveştilor în mintea mea, în timp ce conduceam, sau la lucru”, a spus timişoreanul. N-a făcut nicio şcoală de regie, nu a urmat vreun curs, s-a lăsat purtat de pasiune şi a învăţat tot ce ştie astăzi doar exersând.

Amatorism premiat

„Primul film a fost puţin mai lung, apoi am început să fac mai mult filme scurte. Era vorba despre o organizaţie care exista în timpul lui Ceauşescu”, a povestit bărbatul. Când s-a mutat în Hamilton, un oraş siderurgic din Canada, a început să frecventeze locurile unde se adunau oamenii cu aceeaşi pasiune ca a lui. „Erau o mulţime de cluburi de făcut film. Acolo apar şi amatori şi profesionişti, ca să înveţe mai mult”, a explicat Alex Szatmary. Cu timpul, a ajuns să facă aproape 70 de filme, majoritatea scurt-metraje sau de animaţie. Unul dintre pereţii casei în care locuieşte acum afişează în jur de 25 de premii câştigate la festivaluri de gen din întreaga lume.

Întrebări şi răspunsuri

E mai uşor să lucrezi după un scenariu sau după idei?

Trebuie să faci scriptul. Dar e mai uşor dacă îl faci tu, pentru că poţi să faci compromisuri cu tine, nu trebuie să faci cum vrea altcineva. Aşa poţi să te întinzi cât îţi e plapuma, cum se spune.

De ce aţi ales ficţiunea?

Dacă faci filme de ficţiune poţi să creezi tot ce vrei, ceva ce nu poţi să ajungi  în viaţă, ceva ce lipseşte, ceva ce e greu de împlinit. De aia prefer mocumentarele înaintea documentarelor, pentru că poţi să faci mai mult decât spune povestea.

Profil

Născut: 20. 04. 1959, Timişoara
Studii: Liceul de Mecanică al UMT
Experienţă: Face filme de 15 ani
Familie: Divorţat