Foto Marile tuneluri din vestul României prind contur. Imagini spectaculoase de pe șantierul Autostrăzii Lugoj - Deva
0Începute în februarie, lucrările de foraje la tunelurile de pe sectorul nefinalizat al Autostrăzii Lugoj – Deva au avansat semnificativ, iar pe șantier sunt mobilizați peste 700 de muncitori. „Autostrada cu tuneluri” trebuie finalizată în 2026.
Direcția Regională de Drumuri și Poduri (DRDP) Timișoara a prezentat imagini din interiorul primului tunel forat pe Autostrada Lugoj–Deva, unde un sector de peste nouă kilometri, între localitățile Holdea și Margina, se află în șantier.
Tronsonul, aflat la limita județelor Hunedoara și Timiș, va cuprinde peste doi kilometri de tuneluri, la care forarea a început în luna februarie 2025, cu „tunelul mic”.
„Se lucrează din ambele părți la tunelul 1 (T1) de pe sectorul A1 Margina–Holdea. La intrarea în galeria din stânga, abordată de echipele bosniacilor de la Euro-Asfalt, s-au forat aproape 140 de metri, iar la galeria din dreapta, realizată de echipele UMB, s-a înaintat aproape 60 de metri. Pe partea cealaltă, la ieșirea din T1, s-a realizat bolta pe o lungime de 22 de metri. La tunelul al doilea (T2) se lucrează la plăcile de coronament din zona portalurilor și continuă lucrările la zona cut & cover”, transmite DRDP Timișoara.
Peste 700 de muncitori, mobilizați pe șantier
Conform proiectului, tunelul 1 are pe un sens 415 metri, iar pe celălalt sens 367 de metri. Tunelul 2, unde se va aplica și metoda cut & cover, va avea 1985 de metri pe un sens și 1825 de metri pe celălalt.
Metoda „cut & cover” de construcție a tunelurilor este utilizată în special în zonele cu adâncime redusă, unde terenul permite deschiderea completă a unei excavații.
Ea presupune săparea unui șanț de la suprafață până la adâncimea necesară, construirea structurii tunelului (fundație, pereți și acoperiș) în acea excavație, iar apoi acoperirea tunelului cu pământ și refacerea suprafeței.
În cazul tunelului T2 de pe A1 Margina–Holdea, metoda este folosită în zona portalurilor, unde tunelul intersectează nivelul solului și lucrările pot fi executate mai rapid și eficient prin această abordare.
În interiorul tunelurilor, forarea se face etapizat, pe tronsoane de 75 cm până la 1 metru, pentru siguranță și control. Lucrarea este protejată de o „umbrelă de țevi” metalice, forate oblic deasupra frontului, care stabilizează terenul.
După fiecare avans, se montează plase, se introduc ancore și se pulverizează beton special sub presiune, folosind mașini de torcret, pentru a consolida imediat structura tunelului.
„Pe șantier se lucrează în trei schimburi, cu un total de peste 700 de oameni și circa 350 de utilaje”, a informat DRDP Timișoara, pe pagina de Facebook a instituției.
Autostrada cu tuneluri, inaugurată în 2026
În februarie 2025, constructorii au început excavarea tunelurilor de pe Autostrada A1 Lugoj–Deva, pe tronsonul Margina–Holdea, cu o lungime totală de 2,1 kilometri. Acestea vor trebui finalizate în 2026, odată cu întregul tronson de 9,14 kilometri, aflat în lucru din 2023.
Autostrada A1 Lugoj–Deva are 100 de kilometri și traversează județele Timiș și Hunedoara, în vestul României, având traseul parțial pe Valea Mureșului până la Dobra, apoi se îndreaptă spre Câmpia de Vest, pe la poalele Munților Poiana Ruscă. Până la sfârșitul anului 2019, au fost dați în folosință circa 90 de kilometri din autostradă.
Lucrările la două dintre secțiunile sale, E și D – un sector numit și „autostrada cu tuneluri”, de peste 9 kilometri, pe care au fost proiectate tunelurile – au fost oprite din 2017. Licitația a fost reluată de CNAIR, iar în 2022 contractul pentru proiectarea și execuția lucrărilor la tronsonul Margina–Holdea, inclusiv a tunelurilor, a fost atribuit unei asocieri conduse de Spedition UMB, pentru suma de peste 1,8 miliarde de lei, fără TVA, bani alocați de statul român prin Programul Național de Redresare și Reziliență.
Odată cu inaugurarea ultimului sector de autostradă, va exista o legătură completă pe autostradă între orașele din centrul României – Alba Iulia, Sibiu, Cluj-Napoca și Târgu Mureș – și frontiera de vest, de la Nădlac, respectiv orașele Arad și Timișoara.
Se încarcă comentariile...
