FOTO Tradiţia pelerinajelor la mănăstirile din jurul Timişoarei. Cele mai căutate locuri pentru noaptea de Înviere
0Timişorenii s-au obişnuit să ia calea mănăstirilor ortodoxe pentru a participa la Noaptea de Înviere. La fel se va întâmplă şi în acest an. Iată cele mai vizitate locuri de pelerinaj din apropierea Timişoarei.
Mănăstirea Partoş se află în comuna Banloc, la 53 de kilometric de Timişoara. Reprezintă o veche vatră monahală, a cărei existenţă este atestată documentar în 1571. Mănăstirea fost desfiinţată în 1778, însă în 2008 s-a hotărât reinfiinţarea ei ca mănăstire de călugări. La Mănăstirea Partoş a trecut la cele veşnice Mitropolitul losif al Timişoarei, ale cărui sfinte moaşte se găsesc în prezent la Catedrala din Timişoara. Hramul mănăstiri este Sfântul losif cei Nou de la Partoş.
Mănăstirea Cebza este la 32 de kilometri de Timişoara, în direcţia Jebel, via Ciacova. Este un aşezământ monahal din secolul al XVIII-lea, reactivat la iniţiativa mitropolitului Nicolae Corneanu, în anul 1996. Hramul mănăstirii este Înălţarea Sintei Cruci.
Mănăstirea Săraca aparţine de comuna Gătaia, la 56 de kilometric de Timişoara. A fost pentru prima prima atestată documentar în anul 1270. Mănăstirea a servit drept biserică parohiala în Şemlacu Mic între anii 1948-1987. În 1988 a redevenit mănăstire, ulterior construindu-se biserica nouă şi corpul de chilii.
Cea mai apropiată mănăstire de Timişoara este cea de la Şag, la 12 kilometri de oraş. Mănăstirea Timişeni a fost ctitorită în 1944. Mănăstirea s-a tot dezvoltat în ultimii ani, iar astăzi cuprinde două biserici. Ce veche a fost ridicată între 1968 şi 1972. Construcţia celei de a doua biserici a început în 2002. Aşezamantul monahal mai cuprinde: un corp de chilii, un arhondaric precum şi un nou corp administrativ.
Mănăstirea Morisena din Cenad a fost înfiinţată în anul 2003. Aşezământul monahal cuprinde biserica, un corp de chilii şi paraclisul de vară. Se află la 73 de kilometri de Timişoara.
Mănăstirea Pietroasa Mare a fost ctitorită de monahia Mihaela şi nepotul acesteia, Constantin Drădean, care au cumpărat un teren proprietate personală la marginea satului. În anul 1995 Consiliul Eparhial aprobă înfiinţarea mănastirii Pietroasa Mare cu destinaţie pentru călugari. În 1996 au început lucrările de construcţie, iar sfinţirea noului aşezamânt monahal s-a făcut de către Episcop-vicar Paisie Lugojanu la 26 august 2001, când erau deja finalizate parţial biserica şi corpul de chilii. Se află la 64 de kilometri de Timişoara, în comuna Victor Vlad Delamarina.
Mănăstirea Dobreşti este ctitorită Preafericitul Daniel. Sfinţirea locului mănastiri s-a făcut în anul 2005. Se află la aproximativ 80 de kilometri de Timişoara, după Lugoj, în zona satelor Cladova şi Ohaba Lungă. Hramul mănăstirii este Sfânta Cuvincioasă Paraschieva.
Mănatirea Fârdea a fost înfiinţată în anul 2001, cu binecuvantarea mitropolitului Nicolae Corneanu. Chiliile mănăstirii adăpstesc şapte călugări. Mănăstirea se află tot în apropierea lacului Surduc.
Mănăstirea Izvorul Miron a fost înfiinţată în anul 1912 la initiativa lui Miron Cristea. Mănastirea a fost sfinţită în anul 1931. A fost restaurată în 1980, iar în anul 1995 a fost ridicat Paraclisul cu hramul Izvorul Tămăduirii. Aparţine de satul Româneşti, comuna Tomeşti.
Mănăstirea Luncanii de Sus a fost înfiinţată în anul 2001, cu binecuvantarea lui Nicolae al Banatului. În cadrul mănăstirii Luncanii de Sus există o biserică de lemn şi două corpuri de clădiri. Se află în Satul Luncanii de Sus, din comuna Tomeşti.
Citeşte şi:
Se încarcă comentariile...
