FOTO Singurul cinematograf comunal din România se deschide în "capitala" lubeniţei, Gottlob

Unicul cinematograf rural din România va renaşte din propria-i cenuşă, la Gottlob (judeţul Timiş), după o investiţie de peste 200.000 de euro.

În judeţul Timiş, în anul 1970 existau 227 de cinematografe, iar mersul la film era una dintre puţinele modalităţi de petrecere a timpului liber. În Timişoara anului 1980, rămăseseră 13 cinematografe ale Regiei Autonome de Distribuţie şi Exploatare a Filmelor (RADEF). Astăzi, din toate cele 227 au mai rămas doar două. După Revoluţie, „au murit“ toate sălile de cinema din mediul rural. Fostele cinematografe s-au tranformat în birturi comunale, magazine, buticuri, depozite sau alte spaţii.

Există însă o excepţie, la Gottlob, o comună aflată la 53 de kilometri de Timişoara, unde vechiul cinematograf, inaugurat în anul 1953, va renaşte din propriul praf. Ideea aparţine primarului din Gottlob, Gheorghe Nastor, care s-a decis să redea plăcerea locuitorilor de a beneficia de cea de a şaptea artă.

„Imobilul, care aparţinea RADEF-ului, a revenit în proprietatea Primăriei în anul 2000, aşa cum s-a întâmplat cu toate cinematografele din ţara. Eu am primit o ofertă de la localnic, care dorea să deschidă acolo un restaurant. Am refuzat şi am zis că merită să încerc să îl refacem. Aveam nevoie însă de bani. Consiliul Local a fost de acord şi ne-am pregătit să scriem proiecte şi să le depunem pentru finanţare“, a declarat Gheorghe Nastor.


Gheorghe Nastor este mândru de noua realizare din Gottlob

Iar banii au şi început să vină, de la Uniunea Europeană. Mai întâi 136.000 de euro dintr-un proiect tranfrontalier Ungaria-România, între Gottlob şi vecinii de la Ujszentivan, suficienţi pentru reabilitarea clădirii cinematografului. Încă aproximativ 100.000 de euro au fost atraşi printr-un proiect pe „Dezvoltare rurală“, pentru achiziţionarea de echipament şi mobilier. La acestea se mai adaugă în jur de 15.000 de euro din bugetul local pentru amenajarea Grădinii de Vară.

„Cinematograful a fost închis în anii 90. Imediat s-a făcut acolo un butic, însă acesta a cuprins doar partea din faţă. De sala de cinematograf nu s-a atins nimeni. Am găsit intacte scaunele, ecranul, proiectorul şi toate echipamentele au fost foarte bine coservate. Cred că şi acum ar fi funcţionat“, a mai declarat Nastor.


Sala de proiecţie din vechiul cinematograf de la Gottlob Foto:www.mareleecran.net

Lucrările la reabilitarea clădirii au fost terminate în proporţie de 99 la sută. Urmează organizarea licitaţiei publice pentru achiziţionarea echipamentului de proiecţie şi a mobilierului.
Inaugurare cu un câştigător de Oscar

Oficialităţile locale speră ca în prima parte a anului viitor să poată inaugura cinematograful cu un eveniment sonor. Şi-au confirmat deja participarea regizori celebri din ţară, printre care se numără Tudor Giurgiu şi Cristian Mungiu (câştigătorul Marelui Premiu Palme d'Or la Festivalul de la Cannes, în 2007, pentru filmul „4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile“). A promis că vine la eveniment şi renumitul cineast francez de origine lituaniană Michael Hazanavicius, care a primit Oscarul pentru filmul „The Artist“, în 2012.

„Hazanavicius a fost prezent în acest an la «Les Films de Cannes a Bucarest», unde am fost şi eu. Ne-am întâlnit, am discutat, i-am povestit de proiect şi a fost foarte impresionat. A promis că vine sigur la inaugurare. I se părea incredibil că într-un sat din România se deschide un cinematograf“, a mai spus primarul.

Cinematograful cu vechile scaune (jos) www.mareleecran.net. Noua sală de spectacole (sus)

Gheorghe Nastor, născut şi crescut la Gottlob, a fost unul din beneficiarii vechiul cinematograf. „Vă daţi seama că pe vremea aceea nu aveai altă distracţie. Erau şi trei reprezentanţii pe zi, iar sala era plină la fiecare proiecţie. Erau şi româneşti, erau şi filme americane. Ţin minte că, pe vremea lui Ceauşescu, un bilet costa un leu şi cincizeci de bani. Nu aveai posibilitatea să cumperi cafele, sucuri sau popcorn, cum este astăzi. Tocmai de aceea vom avea acum şi aceste facilităţi“, a mai povestit Gheorghe Nastor. Vechile scaune de lemn ale cinematografului au fost donate bisericii ortodoxe care s-a construit în localitate şi care urmează, de asemenea, să fie inaugurată la începutul anului viitor.

Operatorul şi casiera
 

Mircea Bara a fost administratorul, iar apoi operatorul cinematografului de la Gottlob. „În anii 50 am fost am fost acceptat ca ucenic la cinematograf. Eu alergam la gară după benzi, pe care apoi le trimiteam mai departe. Aranjam, despachetam, bobinam. Am ajuns acolo pentru că tata a fost membru de partid, aveam pile, cum se spune. Mai târziu, am devenit administratorul şi tot eu m-am ocupat şi de proiecţii. În acele vremuri, cinematograful avea trei angajaţi: doi operatori şi o casieră. Mai venea şi femeia de serviciu“, a afirmat Mircea Bara, acum în vârstă de 80 de ani.


Mircea Bara a fost operator în cinematograf, iar soţia lui, Florica, a fost casieră

În primii ani, în Gottlob rulau filme sovietice. Apoi, în perioada de glorie, rulau filme americane, dar şi româneşti, cu şi de Sergiu Nicolaescu. „Vă spun că sala era mereu plină. Erau 320 de locuri în sală. Vara funcţiona şi cinematograful din grădină. Era o atmosferă foarte faină. Nici nu aveai altă distracţie pe atunci. Evident că dacă eram operator trebuie să şi văd filmele de mai multe ori.

M-am şi săturat de ele. Erau filme de toate felurile. Am lucrat la cinema până când s-a făcut trecerea la banda normală, prin 1977“, a mai spus Mircea Bara. Localitatea Gottlob din Timiş este celebră pentru lubeniţele zemoase care se vând în toată ţara şi peste hotare.




Clădirea cinematografului din Gottlob, înainte de renovare www.mareleecran.net

Lubeniţa de Gottlob

Gottlob (“Lauda lui Dumnezeu”, în limba germană) este una din localităţile rurale model din judeţul Timiş. Satul a fost construit din temelii între 1770 şi 1773, de coloniştii germani veniţi în Banat. În 1941 a fost locuită de 1624 de etnici germani, care apoi au părăsit masiv localitatea. Astăzi mai sunt doar 80 de nemţi. Astăzi, Gottlob este cunoscut ca cel mai mare producător de lubeniţă din zona de vest. Fructe zemoase şi dulci se vând nu doar în Banat, ci şi în sudul şi sud-estul ţării, dar şi peste hotare, în ţări precum Austria, Ungaria, Cehia, Germania.