FOTO A fost descoperit un uriaş în cimitirul otoman din Piaţa Sfântul Gheorghe

Arheologii de la Muzeul Banatului lucrează din greu pe cele două şantiere descschise, în Piaţa Libertăţii şi Piaţa Sfântul Gheorghe.

Cele mai interesante săpături sunt în Piaţa Sf. Gheorghe, în zona fostei biserici Sf.Gheorghe, transformată în perioada otomană în moschee, iar apoi reconstruită în 1754. Arheologii au descoperit zidurile bisericii dărâmate în perioada 1903-1904. De asemenea, au găsit şi zidurile rămase din vechea biserică, existentă în Cetatea Timişoara în secolul XV-lea. Specialiştii încearcă să caute răspuns la descoperirea unei alte biserici, despre care nu se ştia absolut nimic până acum. Ei spun că aceasta a fost construită înainte de ridicarea biserica iezuită Sf.Gheorghe.

Arheologii au scos la iveală mai multe schelete, care însă pentru ei nu reprezintă nicio surpriză. În aceea zonă s-a aflat un cimitir turcesc, care se întindea de la clădirea Episcopiei Romano-Catolice până în Piaţa Sf. Gheorghe. Necropola a fost descoperită în timpul săpăturilor făcute în 2006, când s-a lucrat la liniile de tramvai.

Partea interesantă este că în locul unde se sapă sunt foarte multe schelete de copii. Unele au parte de pietre funerare, însă, din nefericire pentru arheologi, nu au găsit niciun înscris pe ele.
 

“Ştiam despre existenţa cimitirului, dar aici avem numai copii. Din păcate nu scrie nimic pe pietrele funerare. Dacă găseam ceva, ar fi răspuns la multe semne de întrebare. Am luat legătura şi cu o colegă din Bucureşti, care ştie turca otomană. Dar încă nu am găsit ceva scris. E interesant ritualul de înmormântare a otomanilor, care nu erau puşi în sicrie, ci erau doar acoperiţi cu o scândură. Sperăm să găsim ceva monede în zona fostei biserici descoperite de noi, care este mai veche decât Biserica Sf. Gheorghe, care apare în descrierile lui Evlia Celebi, în 1660. Acesta ne-ar putea indica perioada în care a existat biserica. Vom vedea ce găsim după ce mergem mai în jos”, a declarat Florin Draşovan, coordonatorul şantierului arheologic.

La prima vede se pare că sunt şi gropi comune, după poziţia scheletelor. Partea interesantă este că acum se lucrează la scoaterea la iveală al unui schelet care a aparţinut unei persoane foarte înalte. Arheologii sunt uimiţi de mărimea acestuia, ţinând cont de faptul că în perioada Evului Mediu înălţimea medie a populaţiei era notabil mai mică decât azi. Ei spun că persoana decedată avea cel puţin doi metri, după analiza tibiei şi a poziţiei corpului. Acum se lucrează la dezgroaparea sceheletelor, cu mare atenţie.

Tot acolo a fost descoperit şi un apeduct folosit în Timişoara în secolele XVIII-XIX.

În Piaţa Libertăţii, după descoperirea unor ghiulele, ale unor piese de ceramică şi oase, se lucrează la dezvelirea unor fundaţii de case turceşti. În mijlocul pieţei a ieşit la iveală şi fundaţia Monumentului Fidelităţii, mutată în 1936 în Cimitirul Eroilor. Arheologii aşteaptă aprobările pentru a putea săpa mai adânc.

Citeşte şi:

Enigmele celei mai mari cetăţi din Epoca Bronzului, la doi paşi de Timişoara. „Este contemporană cu perioada Războiului Troian”

FOTO Proiect spectaculos de salvare a ecluzei habsburgice a bastionului Cetăţii Timişoarei
 

FOTO Centrul Timişoarei întră în reabilitare. Peste doi ani cartierul Cetate va fi de nerecunoscut