Eugeniu de Savoya a intrat în Timişoara acum 300 de ani şi a deschis porţile oraşului spre cultura şi civilizaţia Europei occidentale

Bustul lui Eugeniu de Savoya din Parcul Central

Ziua de 18 octombrie a fost declarată în 2011 de către Consiliul Local zi de importanţă locală. Este ziua în care, în urmă cu 300 de ani, trupele Habsburgice conduse de Eugeniu de Savoya au intrat în Cetatea Timişoara şi au readus Banatul în rândul civilizaţiei europene.

Se împlinesc astăzi trei secole de când trupele imperial Habsburgice au eliberat Timişoara de sub ocupaţia otomană. După un asediu de 48 de zile, în data de 13 octombrie 1716, comandantul turc al cetăţii, Ahmed Aga s-a predat armatei cuceritoare conduse de Prinţul Eugeniu de Savoya. În urma acestui război, unul dintre momentele fericite ale istoriei locului, a avut o reaşezare a oraşului şi a regiunii în Europa creştină, după mai mult de 150 de ani de stăpânire otomană.

“Cucerirea Timişoarei a figurat între planurile importante ale lui Eugeniu de Savoya şi nu numai ale lui. În aparenţă, amintitele planuri se referă la noile ţinuturi ale Monarhiei habsburgice şi la puterea împăratului. Astfel de cuceriri trebuie văzute şi ca o extindere a culturii şi civilizaţiei europene. Să reţinem că, dincolo de exploatarea oportunităţilor în beneficiul cuceritorului, de o ordonare a lucrurilor în spiritul său, are loc şi întemeierea şcolilor, răspândirea ştiinţelor, artelor, culturii umaniste create de occidentali. Ele vor avea un puternic impact asupra societăţii Banatului Timişoarei. Cu alte cuvinte, să nu înţelegem că la Timişoara a avut loc doar înlocuirea unei supremaţii militaro-politice cu alta, ci şi faptul că oraşul şi regiunea au beneficiat de noile <coridoare culturale> prin care au fost adoptate mesajele modernităţii. Spre deosebire de alte oraşe, proiectul urbanizării Timişoarei elaborat de Viena şi de guvernatorii numiţi aici de Casa de Habsburg în perioada 1719-1779 n-a întâmpinat nici o opoziţie din partea localnicilor. Dimpotrivă, el a fost văzut ca o şansă a schimbării lucrurilor, ca un impuls pentru depăşirea condiţiei înapoiate a regiunii. Principalele repere urbane ale imperiului în tot secolul al XVIII-lea au fost Viena şi Praga, cel dintâi devenind un reper mai ales acolo unde se putea petrece o reconstrucţie din temelii. Ceea ce s-a întâmplat în cazul Timişoarei”, spune istoricul Victor Neumann. Acesta va lansa astăzi, la Palatul Baroc, de la ora 18.00, cartea  “Timişoara sub semnul Prinţului Eugeniu de Savoya. 300 de ani de europenitate”.

Victor Neumann va susţine şi o conferinţă prin care va readuce în atenţie contribuţia majoră a Prinţului de Savoya la transformarea Timişoarei dintr-o cetate medieval îmtr-un oraş modern, european.

Eugeniu de Savoya, comandantul suprem al trupelor imperiale habsburgice, a fost o personalitate marcantă a Europei secolului al XVIII-lea, un spirit iluminist influenţat de gândirea lui Montesquieu, Voltaire, Rousseau şi Leibnitz, unul dintre primii europeni care a imaginat o unificare a bătrânului continent sub un singur monarh.

Pentru Timişoara, Eugeniu de Savoya este personalitatea care a facilitat transformarea oraşului şi a regiunii Banat, trecerea de la evul mediu la modernitate, deschiderea spre cultura şi civilizaţia Europei occidentale. Timişoara, reconstruită în timpul dominaţiei habsburgice, păstrează şi astăzi o parte din barocul care i-a definit arhitectura.