Efectul Nobel pentru bănăţeanca Herta Müller: milioane de euro în contul scriitoarei născute în judeţul Timiş
0
Pe lângă premiul de un milion de euro oferit de Comitetul Nobel al Academiei Suediei, cota de piaţă a scriitoarei Herta Müller a crescut imens.
În conturile ei au intrat bani frumoşi din vânzarea de cărţi, cât şi de la conferinţele la care scriitoarea a participat.
Revista Capital a realizat un material interesant în 2010, la un an de la câştigarea premiului Nobel de către Herta Müller, în urmă căruia reieşea că scriitoarea de origine bănăţeană a câştigat cel puţin 2,5 milioane de euro.
“În august 2009, Herta Müller a lansat în Germania romanul «Atemschaukel» («Leagănul respiraţiei»). În primele săptămâni, cartea a înregistrat vânzări bune, de 40.000 de exemplare. La începutul lui octombrie 2009, scriitoarea născută în România a câştigat Nobelul. Imediat după acest moment, pe care prea puţini l-au prevăzut, cererea a explodat şi «Leagănul respiraţiei» a ajuns pe locul al doilea în clasamentul vânzărilor de beletristică din Germania, determinând editura Carl Hanser Verlag să mai tipărească, în numai câteva zile, 120.000 de exemplare. Titlul a rămas în Top 50 timp de nu mai puţin de 36 de săptămâni, din care nouă săptămâni pe locul al doilea şi trei săptămâni pe poziţia a treia”, scria Capital.
„Premiul Nobel nu e un paşaport spre celebritate eternă, însă este un excelent mod de promoţie. Mai departe, însă, totul depinde de calitatea operei şi de calitatea umană a scriitorului respectiv“, a declarat Grigore Arsene, proprietarul editurii Curtea Veche şi preşedintele Asociaiei Editorilor din România.
În cazul Hertei Müller, distincţia obţinută de la Academia suedeză a funcţionat, într-adevăr, din plin.
“La sfârşitul lui februarie 2010, «Leagănul respiraţiei» se vânduse în Germania în peste jumătate de milion de exemplare şi fusese tradus în 48 de limbi. Potrivit surselor din piaţă, se poate estima că, de la câştigarea Premiului Nobel şi până în prezent (n.r.anul 2010), volumul a ajuns la peste 600.000 de cumpărători în Germania, în timp ce celelalte cărţi ale Hertei Müller au realizat, şi ele, vânzări de circa 200-250.000 de exemplare în ultimul an”, a mai scris revista Capital.
Herta Müller încasa aproximativ 10 la sută din vânzarea unei cărţi, iar acest lucru a însemnat, doar în Germania, un venit de circa 1,7 milioane de euro.
“Impactul premiului s-a simţit din plin şi pe piaţa internaţională. După câştigarea Nobelului, după cum anunţa la acel moment Sarah Gelman, purtătorul de cuvânt al Amazon, «The Land of Green Plums“ («Herztier») a urcat de pe poziţia 78.235 până în top 10. Un alt volum, «The Passport» (în original «Der Mensch ist ein grosser Fasan auf der Welt») ajunsese pe locul 209, de pe locul 2.290.352. <Dacă fiecare traducere a atins câteva mii de exemplare, mai avem în jur de o jumătate de milion de cărţi vândute pe plan extern. Adică cel puţin 500.000-600.000 de euro încasate de scriitoare>, spune editorul citat. Potrivit Humanitas, <volumul «Încă de pe atunci vulpea era vânătorul», apărut în noiembrie 2009, a atins un tiraj de 35.000 de exemplare, în timp ce «Leagănul respiraţiei», apărut în mai 2010, a ajuns la 16.000 de exemplare, iar «Călătorie într-un picior», publicat în septembrie 2010, a fost tipărit în 13.000 de exemplare>. Adică doar în România avem de-a face cu vânzări potenţiale de circa 400.000 de euro numai în cazul Humanitas şi, probabil, vorbim de o sumă similară în cazul celor trei titluri ale Hertei Müller publicate de Polirom. Veniturile autoarei din vânzările din ţara natală ar putea ajunge la 70.000-80.000 de euro”, a concluzionat Capital.
Sume importante de bani au fost câştigate de Hertei Müller din conferinţele şi lecturile publice la care este invitată.
După câştigarea Nobelului, scriitoarea născută la Niţchidorf a mai scos trei cărţi, toate în limba germană: “Lebensangst und Worthunger”, Berlin 2010, “Immer derselbe Schnee und immer derselbe Onkel”, München 2011, “Vater telefoniert mit den Fliegen”, München 2012.
De la Niţchidorf la Berlin, via Timişoara
Fără îndoială, bănăţeanca Herta Müller are o viaţă demnă de un roman de premiu Nobel. S-a născut pe 17 august 1953, la Niţchidor, un sat de şvabi din judeţul Timiş. Mama ei a fost deportată în 1945, timp de cinci ani, într-un lagăr de muncă forţată din Uniunea Sovietică. Tatăl ei a făcut parte din armata SS.
Îşi trăieşte tinereţea în grupul etnicilor germani din Timişoara, alături de scriitorii din Aktionsgruppe (Grupul de Acţiune Banat"), are parte de hărţuirea odioasei Securităţi. Este dată afară de la locul de muncă (a lucrat ca traducătoare la o fabric), i se montezează microfoane în apartament, este trădată de cela mai bună prietenă….
Müller a debutat cu volumul de povestiri "Niederungen" ("Ţinuturi joase"), în 1982, cenzurat la apariţie de autorităţile comuniste. După doi ani a apărut, în Germania, versiunea necenzurată a cărţii. Scriitoarea descrie viaţa dintr-un mic sat german, corupţia, intoleranţa şi represiunea comunistă. La momentul respectiv, cărţile Hertei Müller au fost aspru criticate în România, însă bine primite în Germania.
Din pricina criticilor deschise la adresa regimului lui Nicolae Ceauşescu, Hertei Müller i s-a interzis să mai publice în ţară.
Urmează emigrarea în Germania, în 1987, împreună cu soţul ei, scriitorul Richard Wagner. Herta Müller locuieşte la Berlin.
Citiţi şi:
Herta Müller: “Specialiştii să descopere rolul medicilor, preoţilor şi poştaşilor în represiunea Securităţii”
România Hertei Müller, pe scena teatrului: "Piesa va genera sentimente contradictorii în rândul unora"
Regizor neamţ plecat din România comunistă: "Securiştii din Timişoara erau cam proşti. I-am păcălit de la cel mai mic la cel mai mare"
Mărturii despre persecuţia grupului Hertei Müller
Stradă la Sânnicolau Mare cu numele grupului de dizidenţi germani din Aktionsgruppe Banat
William Totok, fost disident anticomunist: „Voi avea talanga de gât toată viaţa“
Se încarcă comentariile...
