Dramatica aventură a aviatorului care a salvat Timişoara de la catastrofă, cu preţul vieţii: „Dacă lovea Solventul, nu mai rămânea nimic pe 30 de kilometri“

0
0
Comandorul Valentin Carra a readus în discuţie o poveste demult uitată
Comandorul Valentin Carra a readus în discuţie o poveste demult uitată

Ştefan Hencz a fost pilot pe un supersonic MIG 21 C. În 1974, a evitat cu preţul propriei vieţi o catastrofă în capitala Banatului, rămânând în carlinga avionului până când catapultarea n-a mai fost posibilă.

În dimineaţa zilei 4 iulie 1974, tânărul locotenent Ştefan Hencz, care nu împlinise 23 de ani, avea să iasă la un zbor de antrenament obişnuit cu supersonicul MIG 21 C. Era unul din piloţii Regimentului 93 Aviaţie de Vânătoare Giarmata, aflat lângă Timişoara. În acea zi fatidică, Hencz avea de făcut un tandem cu unul dintre colegii săi. O problemă tehnică la avion avea să îi fie fatală. 

Pe când încerca să ocolească Timişoara prin cartierul Freidorf, avionul lui Ştefan Hencz a început să piardă din altitudine. Aparatul de zbor devenise nepilotabil. Nu mai putea fi redresat şi în câteva secunde urma să se prăbuşească. 

Cu ultimele resurse de viteză, Hencz a încercat să conducă avionul în afara zonei locuite a cartierului Freidorf din sudul Timişoarei. Specialiştii spun că a avut neşansa ca la decuplarea forţajului să se producă o defecţiune, care a făcut să scadă puterea motorului şi implicit să se reducă viteza de zbor. 

Ştefan Hencz FOTO Facebook Regimentul 93 Aviatie Vanatoare Giarmata/Esc.31 Av.Cercetare.

Hencz, în drepta, la Şcoala de aviatie Boboc în 1971
 

Avea posibilitatea să se catapulteze. În ciuda tinereţii sale, conştiinţa nu l-a lăsat. Mai întâi, a avut în faţă zona locuită a Freidorfului şi nu putea risca vieţile atâtor oameni. Apoi, marele combinat chimic Solventul, şi lângă el uzina de îmbuteliat gaz metan. Ciocnirea cu ele ar fi însemnat o veritabilă catastrofă. Pilotul încă mai putea să se salveze, era deja în zona de siguranţă, însă a apărut un alt factor neprevăzut: se afla chiar deasupra poligonului trupelor de securitate, unde făceau instrucţie în jur de 60 de cadre. I-a cruţat şi pe aceştia zburând cu avionul până la ieşirea din poligon. A apucat să apăse butonul de catapultare, dar era prea târziu, avionul se afla prea aproape de pământ şi înclinat spre dreapta. Ştefan Hencz a decedat la impactul cu solul. A fost găsit mort chiar lângă avion.

Ştefan Hencz FOTO Facebook Regimentul 93 Aviatie Vanatoare Giarmata/Esc.31 Av.Cercetare.

Avion MiG 21-C, asemănător cu supersonicul cu care s-a prăbuşit pilotul
 

Avea să fie prima mare catastrofă aeriană din Timişoara de după Al Doilea Război Mondial. La data respectivă, locuitorii din zona Freidorf l-au considerat pe tânărul pilot un erou, însă foarte repede a fost dat uitării. 

Avionul a devenit „fier de călcat“

Despre misiunea pe care o avea pilotul Ştefan Hencz ne-a povestit comandorul Valentin Carra. „Ştefan Hencz a decolat în tandem cu un alt pilot. Aveau de executat o misiune de urmărire, când unul, când celălalt era urmăritul. După decolarea de pe aeroportul militar de la Ghiroda, urmau să ocolească oraşul. Ştefan Hencz a văzut becul aprins, ştia că ceva nu funcţionează. Totul era dat peste cap. Se afla la 600 de metri. Avionul a devenit fier de călcat. În picaj a văzut Solventul, fabrica de gaz-metan, zona Freidorf. A reuşit să le evite. Urma să se catapulteze la poligonul securităţii, unde se desfăşura o instrucţie, dar i-a cruţat şi pe militari. Părăsise avionul prin catapultare, dar era prea târziu. Eroismul lui constă în faptul că putea să se catapulteze cu mult înainte. Totul s-a petrecut în maxim 45 de secunde. Dacă lovea Solventul, nu mai rămânea nimic pe o rază de 30 de kilometri. Părerea mea este că e cel mai mare erou al aviaţiei postbelice. Ce a făcut e de necrezut. Nu toată lumea a avut răbdare să disece această întâmplare“, a declarat comandorul Valentin Carra.

Povestea aviatorului de la Giarmata

Valentin Carra şi Viorel Breban, la locul accidentului 
 

Relatarea unui martor: „I-au furat ceasul“

Timişoreanul Viorel Breban a fost unul dintre martorii evenimentelor de acum patru decenii. Acum este un pensionar, însă în 1974 lucra la Uzina de apă - la staţia de epurare - din zona Freidorf. 

„Am auzit un zgomot puternic din cer şi ne-am uitat în sus. Era un avion şi un fum gros după el. Am văzut că şi-a schimbat poziţia şi că era în picaj. Când a ajuns la Solventul s-a ridicat în sus, apoi iară a intrat în picaj. A mai făcut apoi, cu un ultim efort, un salt în sus ocolind fabrica de gaz şi Uzina de apă şi apoi s-a îndreptat spre poligonul de tragere al Securităţii. Acolo a dispărut. A căzut. Ne-am dus şi noi repede acolo. Se afla la o distanţă de cel mult un kilometru de noi. Avionul era căzut cam la 40 de metri de poligon. Pilotul era lângă avion, cu capul în pământ. Era în acel scaun de catapultare. Avionul a luat foc, ardea. Să ştiţi că nu a venit nicio salvare. Au venit doar cei de la armată, care au încercuit zona“, a povestit Viorel Breban.

Povestea aviatorului de la Giarmata

Am plecat cu Viorel Breban şi Valentin Carra la locul accidentului. Am traversat zona poligonului, folosit astăzi ca loc de antrenament de trupele jandarmeriei, şi am ajuns pe un câmp. Breban ne arată locul în care s-a prăbuşit supersonicul. Timişoreanul şi-a reamintit cele întâmplate acolo:

„În zonă erau şi muncitorii de la Gostat, care lucrau pe câmp. S-au adunat în jurul avionului. Erau primii care au ajuns la el. Până să vină cei de la armată să închidă zona, se vorbea că cineva a furat ceasul de pe mâna pilotului. Se pare că a fost unul din angajaţii de la Gostat. Oamenii au vorbit mult în cartierul Freidorf despre acest caz şi l-au considerat un erou pe pilot. Putea să se gândească la el, dar în ciuda vârstei sale a dat dovadă de o mare maturitate. Nu s-a mai putut catapulta, dar a salvat multe vieţi. Din păcate, eroismul lui a fost uitat“, este de părere Breban. 

Cinstit după patru decenii printr-o iniţiativă privată

La initiativa lui Valentin Carra, timişorenii şi-au adus aminte de Hencz la 40 de ani de la tragicul eveniment, prin dezvelirea unei plăci comemorative pe troiţa din faţa bisericii din Freidorf. Tatăl lui Valentin Carra a fost comandantul Unităţii de Aviaţie de la Ghiroda atunci când s-a petrecut tragedia. El a avut doar 13 ani în 1974. A ales să meargă pe urmele tatălui său şi a urmat o carieră de succes în aviaţie. După 36 de ani, a ieşit la pensie. Acum este decis să pună umărul la recunoaşterea meritelor lui Ştefan Hencz, care în urmă cu patru decenii a evitat o tragedie în Timişoara.

Povestea aviatorului de la Giarmata

Valentin Carra a realizat un monument în faţa bisericii din Freidorf
 

„După ce a avut loc catastrofa, tata l-a primit pe generalul Niculescu la noi acasă. Am auzit ce s-a discutat atunci. Tata îi cerea generalului să facă ceva pentru Ştefan Hencz, pentru că ce a făcut pilotul era un exemplu profesional, un sacrificiu uman. Jertfa lui a dus la salvarea multor vieţi. Generalul a spus că nu este momentul. Era o perioadă când România era în alertă după războiul din Cipru între greci şi turci. A spus să o lase aşa un pic. Aşa a rămas. La 40 de ani de la accident, am făcut din banii mei placa de marmură în memoria lui Ştefan Hencz“, a declarat Valentin Carra. 

Repartizat la unitatea de elită 

Ştefan Hencz s-a născut în 1951, în localitatea Sugeagu, din judeţul Cluj, într-o familie de etnici maghiari. A absolvit Liceul Militar din Câmpulung Moldovenesc, în 1969, apoi Şcoala Militară de Aviaţie „Aurel Vlaicu“ de la Boboc, în 1972, şi şi-a desăvârşit formarea la centrul de trecere şi instrucţie pe avioane supersonice Bacău, în 1973. Peste tot a avut rezultate de excepţie, astfel că a fost repartizat la Regimentul 93 Aviaţie Vânătoare de la Giarmata, unitate de elită a Aviaţiei Militare Române.

„Tatăl lui murise cu două luni înainte să se întâmple tragedia lui. Era stâlpul familiei, de o mare modestie, şi un băiat cu mult bun simţ. Era un maghiar din judeţul Cluj. Se vede pe faţa lui ce om bun era. Asta vezi imediat când te uiţi la înfăţişarea unui om“, apreciază Valentin Carra.  

Povestea aviatorului de la Giarmata

Ştefan Hencz era proaspăt căsătorit cu Rozica, înainte de accident. Avea doar două luni de mariaj. Soţia lui lucra tot în cadrul Regimentului, era la „planşă“ şi urmărea parcursul avioanelor. A fost printre primele persoane care au ştiut de catastrofă. După accident, ea s-a deplasat la faţa locului alături de ceilalţi colegi, unde şi-a găsit bărbatul mort.

„Ea avea să se recăsătorească cu un alt pilot, însă nu a avut nici cu acesta un destin mai fericit. Şi acest pilot a decedat, tot într-un accident avatic, undeva prin Ardeal. Al treilea soţ a fost tot un pilot, cu care a şi plecat în Italia, iar urma ei s-a pierdut“, a detaliat Valentin Carra. 

Ştefan Hencz FOTO Facebook Regimentul 93 Aviatie Vanatoare Giarmata/Esc.31 Av.Cercetare.

Ştefan Hencz şi soţia Rozica
 

Ştefan Hencz nu a avut copii, iar singura rudă apropiată în viaţă este sora lui, Ilona, care de 30 de ani locuieşte în Ungaria, la Kecskemet.

Lungul şir al MIG-urilor căzute  în comunism în judeţul Timiş

În 1974, Regimentului 93 Aviaţie de Vânătoare de la Giarmata număra 53 de avioane. După tragedia lui Hencz, au urmat alte două catastrofe cu aparatele de zbor aparţinând bazei de la Giarmata. În 3 februarie 1975, un avion pilotat de Dan Onişoru s-a prăbuşit la Iosifălău, lângă şosea. „Era vorba despre o lipsă de experienţă a pilotului din cauza căruia avionul a rămas fără combustibil. Evenimentele după moartea lui Hencz s-au succedat rapid. Au fost multe accidente. Asta pentru că nu s-a făcut ce trebuie şi când trebuie. Am susţinut tot timpul că trebuie respectacţi şi comemoraţi eroii“, a spus Carra. 

Următorul accident din Timiş a avut loc în februarie 1977, când Dorel Florescu s-a prăbuşit la marginea localităţii Hitiaş.

„Pilotul era din Buziaş, iar deasupra oraşului a încercat să facă o răsturnare în aer, însă nu i-a ieşit, iar avionul a intrat în răsucire automat. A încercat să se catapulteze, însă a făcut acest lucru când avionul se afla pe spate. A murit pe loc“, rememorează Valentin Carra. 

Povestea aviatorului de la Giarmata

În 1994 a mai căzut un Mig 21 C, în zona Dragşina – Albina, iar în 1997 a fost un accident aviatic cu un avion L-39, care însă nu era din unitate de la Giarmata, ci de la Craiova. 

În anul 1999 a avut loc ultima catastrofă aviatică din zona de vest. Era vorba de prăbuşirea unui avion MIG 23. 

„Era perioda în care se efectuau zboruri de antrenament în timpul războiului din fosta Iugoslavie. Avionul pilotat de Dorin Croiu a căzut la Căpâlnaş, la graniţa judeţelor Timiş şi Arad“, a precizat Carra. 

Fostul pilot susţine că un avon MIG 21 C, cu care s-a prăbuşit Ştefan Hencz costa la acea vreme, în anii ’70, circa 50 de milioane de lei. „România a obţinut avionale din Rusia, dar nu a plătit cash ci produse, mai exact alimente şi mobilă“, a adăugat Valentin Carra.

Avion în curtea bisericii

Valentin Carra a propus ca strada pe care se află biserica ortodoxă din Freidorf să fie denumită după Ştefan Hencz. „Strada se numeşte astăzi Martir Gogu Oprea. Nu am nimic cu nimeni, dar acest revoluţionar a fost împuşcat după ce a ieşit din birt. E o diferenţă faţă de ce a făcut Ştefan Hencz.

Povestea aviatorului de la Giarmata

Comandorul (r) Valentin Carra

Cred că ar merita o stradă. Dacă nu aceasta, măcar o altă stradă din această zonă“, este de părere Valentin Carra, care doreşte să aducă în curtea bisericii un avion adevărat, scos din uz de mult timp.

În faţa troiţei de la biserica ortodoxă din Freidorf a fost montat un bot de avion de vânătoare, iar pe troiţă este o placă în amintirea lui Ştefan Hencz. „Trebuia ridicat monumentul de mai demult. Eroii trebuie să fie cinstiţi cum se cuvine, dar din păcate la noi nu se întâmplă acest lucru. Susţin ideea lui Valentin Carra, să fie adus un avion în curtea bisericii noastre. Există loc în partea din spate. Ar arăta bine. Există aşa ceva la Bacău. În ziua de azi puţini se mai sacrifică. Ştefan Hencz poate fi considerat un martir în adevăratul sens al cuvântului. S-a făcut prea puţin pentru memoria lui“, susţine preotul Claudiu Roşoiu, parohul Bisericii Ortodoxe din cartierul Freidorf. 

Povestea aviatorului de la Giarmata

Carra, preotul Claudiu Roşoiu şli Breban
 

„Un ardelean a venit aici ca să fie cinstit de tot Banatul pentru dăruirea sa. Ne cinstim eroii aşa cum ne cinstim şi sfinţii. În lume trăim vremelnic prin ceea ce luăm din lume sau prin ceea ce suntem. În lume trăim veşnic prin ceea ce dăruim ei, iar cei care au dăruit totul, chiar pe ei înşişi, merită această onoare de a fi pomeniţi din generaţie în generaţie, aşa nu vor muri niciodată, nici eroii, nici sfinţii pentru că vor fi veşnic vii în mintea şi în sufletele noastre“, avea să spună preotul Marcel Vlaicu, fost pilot militar. 

Stradă cu numele lui Ştefan Hencz
 

Dan Diaconu, viceprimarul Timişoarei, a fost uluit de povestea lui Ştefan Hencz. Acesta îl sfătuieşte pe comandorul Valentin Carra să depună o documentaţie completă la Primărie, pentru că Ştefan Hencz merită să aibă într-adevăr o stradă în capitala Banatului. „Este o poveste de eroism din toate punctele de vedere. Corespunde unei denumiri de străzi. Trebuie să se depună o cerere şi cu documentaţia adecvată către comisia care se ocupă cu denumiri de străzi din cadrul primăriei, care apoi va ajunge la comisia de la Prefectură. Se va supune votului Consiliului Local“, a declarat Dan Diaconu.

Timişoara


Ultimele știri
Cele mai citite