De ce nu intră Timişoara în carantină, chiar dacă Dominic Fritz a anunţat că măsura este aproape inevitabilă
0
Imediat după instalarea în funcţie, noul primar al Timişoarei, Dominic Fritz, a declarat că susţine o intrare a oraşului în carantină, arătând că este „puţin probabil” ca Timişoara să evite o carantinare. Totuşi, la mai mult de o săptămână de la anuţul lui Fritz, DSP consideră că nu se impune carantina în Timişoara.
„Trebuie să spun, din păcate, că este puţin probabil că vom putea evita o carantinare a oraşului şi a localităţilor periurbane. O să fim confruntaţi foarte curând cu această decizie. Dacă privim cifrele în faţă, dacă realizăm că oricum la un moment dat o să trebuiască să carantinăm zona metropolitană Timişoara, poate că este mai bine să fie mai devreme decât mai târziu pentru că, bineînţeles, cu fiecare zi cu care cresc infectările este mai greu să le limităm”, spunea Dominic Fritz în 3 noiembrie 2020.
Tot atunci, Dominic Fritz susţinea luarea unor măsuri stricte, arătând că nu este adeptul unor „măsuri de dragul măsurilor”.
Când Dominic Fritz anunţa că o carantinare a Timişoarei este aproape inevitabilă, rata de infectare în oraş era sub 6 la mia de locuitori. În prezent, rata de infectare a ajuns la 7,97 la mia de locuitori. Decizia de carantinare nu o iau, însă, primarii. Propunerile de intrare în carantină sunt făcute de DSP, iar Direcţia de Sănătate Publică Timiş a considerat că nu este cazul ca Timişoara să intre în lockdown.
Potrivit prefectului de Timiş, chiar joi, 12 noiembrie 2020, DSP Timiş a analizat posibilitatea intrării în carantină a 13 localităţi din Timiş, printre care şi Timişoara. În niciunul din cazuri DSP nu a considerat că se impune carantina. Directorul DSP Timiş, Flavius Cioca, a explicat care sunt factorii de care se ţine cont atunci când se face propunerea de intrare în carantină a unei localităţi.
„Nu există un singur argument. Există o metodologie care cuprinde opt criterii principale şi şase criterii secundare. Există un tip de punctaj care se acordă pentru fiecare dintre criterii. Nu contează doar rata de infectare, contează şi trendul, gradul de complianţă al populaţiei la măsuri (izolare şi carantinare), contează disponibilitatea forţelor de ordine, contează dacă spitalele au materiale de protecţie la dispoziţie, contează gradul de ocupare al paturilor. E o analiză complexă pe care o facem periodic şi atunci când avem concluzii care îndreaptă decizia într-o anumită direcţie le punem în aplicare”, a declarat şeful Direcţiei de Sănătate Publică Timiş, Flavius Cioca.
La rândul său, prefectul de Timiş, Liliana Oneţ, a explicat că la înaintarea propunerii de intrare în carantină, DSP ţine cont, printre altele, de numărul de paturi din spitale (nu paturi ATI, în Timişoara gradul de ocupare al paturilor ATI fiind de sută la sută) sau de dotarea cu echipamente de protecţie a spitalelor.
„Numărul de paturi COVID nu a mai depăşit demult capacitatea de 90 la sută. Spre exemplu, astăzi suntem la 76 la sută grad de ocupare a paturilor COVID non-ATI. Niciun spital din Timişoara şi din judeţul Timiş nu a raportat de luni bune că nu are materiale sau echipamente de protecţie. Şi acesta este unul dintre criteriile de care se ţine cont la analizarea posibilităţii de intrare în carantină. Şi credeţi-mă că analizele se fac aproape zilnic, cu excepţia weekend-ului”, a declarat prefectul de Timiş, Liliana Oneţ.
Prefectul a declarat că dacă sunt respectate măsurile sanitare sunt şanse foarte mari ca restricţiile din Timiş să fie limitate la cele din prezent. „Cu cât vom respecta măsurile, cu atât mai curând nu vom mai avea nevoie să impunem restricţii suplimentare sau să carantinăm alte localităţi. Nu cred că este nevoie de măsuri suplimentare, ci e nevoie de noi de fiecare, să fim parteneri în această luptă, să ne implicăm şi să lăsăm să funcţioneze economia aşa cum trebuie să funcţioneze fără a impune alte restricţii”, a mai declarat Liliana Oneţ.
Vă recomandăm să citiţi şi:
Nicolae Robu, învins la scor de Dominic Fritz. Diferenţa este de peste 20 la sută
Se încarcă comentariile...
