Cum a ajuns în 1873 la Viena o locomotivă fabricată la Reşiţa, deşi lipsea calea ferată. Metoda celor 24 de perechi de boi

0
0
Locomotivă trasă de boi. Fotografie rară din volumul "Depoul de locomotive Timişoara"
Locomotivă trasă de boi. Fotografie rară din volumul "Depoul de locomotive Timişoara"

În 1873, la Uzinele de Fier şi Domeniile Reşiţa a fost fabricat modelul de locomotivă montană „Hungaria”, care trebuia să ajungă la expoziţia mondială de la Viena.

Încă din 1771, la Reşiţa a început să funcţioneze Uzina metalurgică, care din 1885, când a fost preluată de consorţiul  St.E.G. (K.u.K Oberprivillegierte Staatseisenbahn Gesellschaft) a început să fabrice locomotive cu aburi.

În 1873, la Uzinele de Fier şi Domeniile Reşiţa a fost fabricat modelul de locomotivă montană „Hungaria”, care trebuia să ajungă la expoziţia mondială de la Viena. 

La acea dată între Reşiţa şi Berzovia nu exista cale ferată. Prima cale ferată a fost construită între Reşiţa şi Bocşa Montană, ca linie uzinală, s-a dat în funcţiune în 1874. 

Dar locomotiva trebuia să ajungă la expoziţia de la Viena. 

Ce rezolvare s-a găsit aflăm în volumul „Depoul de locomotive Timişoara”, scris de Ioan Cotoc. 

Locomotiva a fost trasă între Reşiţa şi Oraviţa, cu 24 perechi de boi, iar din Oraviţa la Baziaş pe calea ferată dată în folosinţă în anul 1854. De la Baziaş la Viena, cu vaportul pe Dunăre.

„Spre mijlocul secolului trecut, Dunărea era calea de comunicaţie cea mai rapidă şi mai sigură între apusul şi răsăritul Europei şi, datorită introducerii navelor cu abur, cu cea mai mare capacitate de transport.

Austro-Ungaria avea un număr mare de vapoare pe Dunăre, pentru a căror expoatare era nevoie de mult cărbune, furnizat printre altele şi de minele de la Anina, din Banat. Pentru a uşura transportul acestui cărbune de la Anina la Dunăre, s-a hotărât şi s-a început încă din 1844 construirea liniei ferate Oraviţa-Iam-Baziaş. Trebuie să spunem că în Austro-Ungaria se construiseră căi ferate în tracţiune cu abur încă de la începutul celui de-al treilea deceniu al secolului al XIX-lea, încât exista experienţă necesară în domeniu”, aflăm din cartea lui Ioan Cotoc.

În timpul revoluţiei de la 1848-1849 construcţia liniei ferate Oraviţa-Baziaş a fost întreruptă. A fost reluată însă în 1854 şi au fost terminate în 1856. Primul tren accelerat Budapesta-Jimbolia-Timişoara-Moraviţa-Baziaş a început să circule la 1 aprilie 1861. 
 

„Pentru transportul cărbunelui de la Anina la Oraviţa s-a construit o cale ferată cu tracţiune animală, folosind cai. Caii trăgeau vagoanele încărcate cu cărbuni (sau goale) numai pe porţiuni orizontale, cum uşor de înţeles”, mai aflăm din monografia „Depoul de locomotive Timişoara”.


Citiţi şi:

FOTO Depoul de locomotive care funcţionează fără întrerupere de 160 de ani. Impresionantul muzeu viu care nu poate fi vizitat de nimeni

Mai multe - Timişoara

Ultimele știri

adevarul de weekend jpeg anunt adevarul jpeg

Cele mai citite