Culisele unui proces de 21 de milioane de euro deschis de un milionar„călcat” de Autostrada Vestului: „Pentru mine autostrada a fost o nenorocire”

Curtea de Apel Timişoara a emis cea de-a doua sentinţă într-unul dintre cele mai mari dosare de expropriere în care milionarul bănăţean Adrian Luca cere despăgubiri de 20 de milioane de euro pentru terenul expropriat în vederea construirii autostrăzii Arad-Timişoara. Chiar dacă pentru mulţi muritori de rând, exproprierile au fost mană cerească, afaceristul bănăţean susţine că pentru el, autostrada a fost „o nenorocire”.

Unul din cei mai puternici dezvoltatori imobiliari din Banat, omul de afaceri Adrian Luca a dat în judecată Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR), fiind nemulţumit de valoarea despăgubirilor primite pentru terenul expropriat în vederea construirii autostrăzii.

Concret, Adrian Luca a cumpărat în anul 2005, 156 de hectare de teren arabil la intrarea în municipiul Arad, la preţul de 0,07 euro pe metru pătrat. Imediat după achiziţia terenului, Luca a început demersurile de obţinere a unui Plan Urbanistic Zonal pentru realizarea unui complex rezidenţial. Ulterior, în 2008 au început procedurile de expropriere a terenurilor în vederea construirii autostrăzii Arad-Timişoara.

Cifrele ameţitoare de pe autostradă

Terenul de 156 de hectare al lui Adrian Luca a fost „călcat” de autostradă, în diagonală, pe o suprafaţă de peste cinci hectare şi jumătate. Practic, au fost realizate două dosare de expropriere pentru suprafeţele de 11.697 de metri pătraţi şi 45.564 de metri pătraţi. Pentru aceste suprafeţe, CNADNR a dispus o valoare a despăgubirilor de 17,94 de euro pe metru pătrat. Raportat la preţul de achiziţie, valoarea terenului deţinut de Luca şi expropriat de Stat a crescut de 250 de ori.  

Chiar dacă pentru un muritor de rând ciferele sunt ameţitoare, dezvoltatorul imobiliar a fost nemulţumit de valoarea exproprierilor susţinând că pierderile suferite prin construirea autostrăzii şi imposibilitatea de utilizare a terenului la capacitatea imobiliară pe care o are, i-au adus pierderi de peste 20 de milioane de euro.

Astfel, Adrian Luca a deschis un proces în care a cerut pentru cei 57.261 de metri pătraţi pe care trece efectiv autostrada, suma de 5,25 milioane de euro, respectiv 91,77 euro pe metru pătrat. În acelaşi timp, Luca a mai solicitat daune de 5,7 milioane de euro pentru 63.000 de metri pătraţi aflaţi în ”zona de interdicţie” legală de construire.

Pe lângă asta, Adrian Luca a mai cerut 1,2 milioane de euro pentru trei hectare şi jumătate care au rămas neexpropriate, dar nu au căi de acces. În plus, omul de afaceri a mai cerut cinci milioane de euro – penalităţi pe care dezvoltatorul susţine că trebuie să le plătească pentru că, din cauza exproprierii, nu a putut onora o promisiune de vânzare-cumpărare. În total, Adrian Luca solicită Statului despăgubiri de aproape 21,4 milioane de euro.

„Exproprierea a cărei despăgubire face obiectului prezentului dosar nu a operat asupra unor terenuri cu utilizare agricolă, ci asupra unui proiect imobiliar în plină facere care, până la data exproprierii implicase opt ani de muncă susţinută, capitaluri serioase alocate şi obligaţii contractuale în scopul realizării lui, în sensul valorificării potenţialului construibil al terenurilor”, a arătat Adrian Luca într-unul dintre documentele de la dosar. Tot acolo, afacerisul bănăţean a depus şi o serie de documente prin care a vrut să arate că a avut un plan concret de dezvoltare a unui proiect imobiliar „de referinţă pentru zona de Vest a ţării”.

Trei experţi, trei păreri diferite

În procesele deschise în instanţă, omul de afaceri a reclamat faptul că valoarea de 17,94 euro/metru pătrat acordată de Stat este extrem de mică în comparaţie cu daunele suferite. Astfel, în cadrul procesului s-a dispus efectuarea unor expertize care să stabilească valoarea reală a terenului expropriat de către CNADNR şi a daunelor invocate de Luca. În dosar au fost desemnaţi trei experţi: Alexandru Şipoş – numit de reclamantul Adrian Luca, Ioan Remus Ursulescu – desemnat de CNADNR şi Marian Olariu, desemnat de instanţă.

Deşi ar fi trebuit ca experţii să ajungă la o cifră comună, în urma căruia judecătorul să ia o decizie, specialiştii au stabilit trei valori, cu diferenţe ca de la cer la pământ.Astfel, expertul Ursulescu, desemnat de CNADNR, a stabilit o valoare de 15 euro/metru pătrat, expertul Olariu, desemnat de instanţă a stabilit o valoare de 63,87 euro/mp, iar expertul Şipoş, numit de Adrian Luca a scos un preţ de 89,2 euro/mp, foarte apropiat de solicitarea omului de afaceri. Părerile experţilor au fost împărţite şi cu privire la despăgubirile pentru terenul neexpropriat, dar afectat de construcţia autostrăzii. Evident, expertul numit de Adrian Luca a stabilit cea mai mare valoare a daunelor şi în această privinţă.

Sentinţa judecătorilor

În urma analizării probelor din dosar, judecătorii Curţii de Apel Timişoara au emis, recent, sentinţa în cele două dosare prin care Adrian Luca cere Statului despăgubiri de 21,4 milioane de euro. Astfel, judecătorii au hotărât că preţul de 17,94 de euro pe metru pătrat acordat de CNADNR este echitabil. „Faţă de caracteristicile imobilului supus exproprierii – arabil în extravilan, fără utilităţi, imobilul expropriat a fost corect analizat şi evaluat de către expropriatorul Statul Român, potrivit destinaţiei actuale a acestuia – arabil în extravilanul localităţii Arad şi nu potrivit unei destinaţii probabile, viitoare şi incerte, sens în care compararea imobilului nu poate fi făcută decât cu imobile de acelaşi fel, respectiv extravilane agricole şi nu cu imobile aflate în intravilanul localităţii”, se arată în sentinţa Curţii de Apel Timişoara, prin care au fost respinse cererile privind despăgubirile pentru terenurile despre care proprietarul spune că nu mai pot fi folosite sau nu au căi de acces.

Adrian Luca: „Sentinţa este dintr-un alt film”

Decizia Curţii de Apel Timişoara a fost atacată deja cu recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, unde Adrian Luca încearcă să câştige procesul de 20 de milioane de euro cu CNADNR. „Sentinţele nu au nicio legătură cu probele din dosar. Sunt din alt film”, a declarat Adrian Luca pentru „Adevărul”. Omul de afaceri a mai spus că în acest proces nu contează profitul pe care l-a obţinut printr-o expropriere mult mai mare decât preţul de achiziţie, ci profitul pe care l-ar fi putut avea dacă autostrada nu îi „brăzda” terenul. Adrian Luca a mai declarat că nu contează nici preţul cu care a luat terenul, fiind în aceeaşi situaţie şi dacă l-ar fi primit donaţie sau l-ar fi moştenit.  

„Când am cumpărat eu, nici nu se ştia traseul autostrăzii. Pentru mine autostrada a fost o nenorocire. Aş fi preferat nici să nu treacă pe terenul meu. Am avut un proiect de referinţă care mi-a fost nenorocit. Miza nu este preţul terenului pe care trece efectiv autostrada, ci suprafeţele cu interdicţie sau fără căi de acces”, a mai declarat Adrian Luca. Acesta atacă CNADNR cu propriile arme. „Valoarea unui teren nu este dată de faptul că este intravilan sau extravilan. Chiar CNADNR –ul a recunocut că terenul meu nu este unul agricol în momentul în care mi-a plătit 180.000 de euro pe  hectar, în condiţiile în care un hectar de teren agricol în zonă se vinde cu preţuri cuprins între 3.500 de euro şi 6.500 de euro pe hectar”, a mai declarat Adrian Luca.

La rândul său, unul dintre avocaţii lui  Adrian Luca susţine că „hotărârea din apel este ciudată, în primul rând pentru că la dosar nu s-a făcut o expertiză concludentă”. „Surprinzător, cererea noastră de refacere a expertizei a fost respinsă, după care instanţa a validat evaluarea expertului numit direct de CNADNR. Am aflat recent că este expertul lor „de casă”, „abonat” la ei în foarte multe dosare de expropriere. Fireşte că stabileşte o valoare derizorie prin comparaţie cu preţul de piaţă al terenurilor în zona respectivă (dovedit cu contracte recente), valoare de 4-5 ori mai mică decât cele determinate de ceilalţi doi experţi”, a punctat Mihnea Radu, unul dintre avocaţii afaceristului Luca, reprezentat în instanţă de o „armată” de avocaţi din Timişoara şi Bucureşti. Sentinţa finală urmează a fi emisă de Curtea Supremă, unde vor ajunge dosarele în recurs.