19 decembrie 1989. Muncitorii au refuzat să înceapă lucrul. Prim-secretarul Radu Bălan a fost sechestrat la ELBA. L-au eliberat după sosirea generalului Guşă

0
0

Generalul Guşă a ordonat ca o parte din armată să se retragă din oraş, pentru că prea mulţi cetăţeni au luat parte la demonstranţii.

În noaptea dintre 18-19 decembrie, la Spitalul Judeţean din Timişoara s-a desfăşurat Operaţiunea „Trandafirul” de sustragere a morţilor şi transportarea lor la Crematoriul Cenuşa din Bucureşti, pentru a şterge urmele masacrului. În dimineaţa zilei de marţi, 19 decembrie, s-a constatat o schimbare radicală a caracterului manifestaţiilor de la Timişoara. 

La ora 7.00 au început greve masive în marile intreprinderi. La fabrica Electromotor muncitorii de la secţia de sculărie refuză să lucreze atâta timp cât blindatele şi militarii se mai aflau în stradă. 
 

În aceste condiţii, autorităţile locale, prim-secretarul Radu Bălan şi primarul Petru Moţ au început negocierile cu muncitorii. 

Ciocniri violente au mai avut însă şi în oraş. Ilie Ceauşescu instista ca militarii să rămână pe străzi. Acesta a vizitat fabricile unde a încercat să îi convingă pe muncitori că armata se confruntă cu o diversiune străină care trebuie lichidată. Angajaţii cereau însă demisia lui prşedintelui Nicolae Ceauşescu.

La Întreprinderea ELBA era oficial grevă generală. 

În jurul orei 11, Radu Bălan s-a dus la ELBA să vorbească cu muncitorii, dar a fost sechestrat de aceştia. La ora 13.50, generalul Guşă a ordonat ca o parte din armată să se retragă din oraş, pentru că prea mulţi cetăţeni luat parte la demonstranţii. Au existat însă şi cazuri în care în anumite locuri din oraş militari au început să fraternizeze cu populaţia. 

De pe o platformă, un grup de 20 de muncitori scandează „Jos Ceauşescu!”. 

Generalul Guşă a ajuns la ELBA în jurul orei 14.00. Dacă iniţial a fost primit cu ostilitate, acesta le-a propus muncitorilor să îşi continue protestul paşnic, moment în care s-a strigat pentru prima dată „Armata e cu noi!”. Mai târziu, Guşă a povestit că la întâlnirea cu Ion Coman i-a spus acestuia că în fabrică nu se află huligani, ci oameni obişnuiţi. Coman avea să îi reproşeze generalului că s-a speriat de câteva femei. 

Guşă era şeful forţelor armate şi conducătorul echipei guvernamentale de la Timişoara. El a decis sistarea represiunii în ciuda directivelor care veneau de la centru. Aşa se face că ziua de 19 decembrie a fost relativ calmă. Opt persoane au murit însă. 
 

La prânz, la intersecţia Bulevardul Tinereţii cu 13 Decembrie, s-a deeschis focul dinspre un TAB. Au fost împuşcate mortal Edita Reiter şi Veronica Curic, iar Liana Metea şi Iosif Şerban au fost răniţi. În zonă se încerca blocarea muncitorilor de la ELBA pentru a nu ieşi la demonstraţii. 

Oamenii din mai multe fabrici de pe platforma Buziaşului se pregăteau să iasă să protesteze în oraş. După ora 15.00, cei care ieşeau din schimburi de la Electrotimiş şi AEM au început să se îndrepte spre centru. Jurnalul acţiunilor operative ale Miliţiei şi Armatei consemnează acţiuni de blocare a muncitorilor prin intervenţia regimentului de tancuri şi TAB-uri.
 

A doua zi, peste 2.500 de muncitori de la UMT, dau alte bătăi de cap autorităţilor. Radu Bălan şi Cornel Pacoste, lături de ministrul Construcţiilor de maşini, Eugen Rădulescu, se deplasează la uzina de la Pădurea Verde. Muncitorii aveau atât revendicări sociale cât şi politice. Au cerut şi înlăturarea lui Ceauşescu.

Oamenii strigau „Libertate!” şi „Jos Ceauşescu!”.

Era momentul în care cu toţii au realizat că nu mai există cale de întoarcere. Bălan îşi schimbă radical comportamentul şi e dispus să treacă în tabăra revoluţionarilor. 
 

Au continuat să se audă pe 19 decembrie focuri de arme în tot oraşul. Împotriva oamenilor s-a deschis focul şi din mai multe maşini neinscripţionate. Au fost împuşcate mortal sau rănite persoane în Piaţa Operei, Piaţa Traian, Podul Decebal, Bulevardul 23 August, Calea Lipovei, Calea Aradului şi Calea Buziaşului. 

Se vorbeşte despre un ARO al Ministerului de Interne, care circulă în tot oraşul şi din care se trage. ARO-ul şi-a făcut apariţia în mai multe zone ale oraşului, la Podului Decebal, în Piaţa Maria şi în Piaţa Traian. Din mărturiile martorilor, cei din ARO, îmbrăcaţi în salopete ale gărzilor patriotice, ridicau manifestanţi şi îi duceau în aerestul miliţiei judeţene. 

Cei care au tras au rămas neidentificaţi. Se pare însă că era vorba de un echipaj al Unităţii Speciale de Luptă Antiterostistă, pentru că numai ei aveau în dotare acest tip de ARO, blindat.

Citeşte şi:

17 decembrie 1989. „Într-o oră să fie restabilită complet liniştea în Timişoara“. „A început să se tragă deja. Coman vă raportează...“

16 decembrie 1989. Timişoara a început lupta de una singură: “Se acţionează cu două plutoane de securitate şi 100 miliţieni care fac ordine”

Timişoara


Ultimele știri
Cele mai citite

Partenerii noștri