Metode folosite de multinaţionale pentru a-şi menţine angajaţii competitivi: cum sporesc productivitatea taberele speciale destinate corporatiştilor

0
0
Corporatişti în team building
Corporatişti în team building

Ca să-şi ţină angajaţii motivaţi, marile companii din ţară şi din străinătate apelează la experţi în training-uri şi team building-uri. Omul este cea mai importantă resursă a companiei şi nu utilajele şi tehnologia. După ce managerii au înţeles acest lucru şi caută să investească în formarea şi dezvoltarea individului, totul se schimbă la locul de muncă, iar succesul este garantat.

Apariţia şi în România a taberelor speciale destinate corporatiştilor („team building-uri“) a dus la apariţia multor firme care să ofere aceste servicii. Este şi cazul unei companii din Târgu-Mureş care le oferă angajatorilor şi angajaţilor strategii pentru dezvoltarea lor şi îi ajută să-şi descopere pontenţialul, iar apoi să îl valorifice atât la locul de muncă, cât şi în viaţa personală.

Formată din experţi în supravieţuire, alpinism, din traineri, psihologi şi specialişti în diferite domenii, compania creează programe de teambuilding şi training care constau începând de la simple jocuri de echipă, la jocuri mai complexe de strategie, urcarea unui vârf de munte, intrarea într-o peşteră, traversarea unei văi pe tiroliană, parcurgerea unui scenariu de supravieţuire, în funcţie de nevoile şi obiectivele echipei cu care lucrează. După aceste activităţi, specialiştii spun că, cel puţin în teorie, oamenii sunt mai apropiaţi la serviciu, învaţă să se ajute, comunică mai bine, se cunosc între ei, iar acest lucru se vede în performanţa la locul de muncă.

Daniel Sîngeorzan este unul dintre cei doi fondatori şi directorul centrului din Târgu Mureş care se ocupă cu asemenea activităţi. Este trainer în supravietuire, alpinism, trekking, autoapărare, orientare, operaţiuni de salvare. Daniel este şi ghid montan. În urmă cu cinci ani, alături de Simona Ciff, la vremea aceea psiholog şi trainer, au decis să-şi construiască propria afacere, menită să schimbe vieţile românilor, angajaţi şi angajatori.

Simona este antreprenor, coach şi speaker motivaţional. Doctor în stiinţele educaţiei şi masterand în psihologie clinică, consiliere psihologică şi psihoterapie, Simona Ciff este şi autor de programe de dezvoltare personală pe: managementul stresului, managementul comportamentului, comunicare eficientă cu angajaţii/sefii/clienţii/partener/copil, relaţii de cuplu, parenting şi public speaking.

„Am văzut că sunt foarte mulţi oameni nefericiţi. Noi avem două instrumente prin care facem asta: una prin trainingurile noastre, îi ajutăm să fie fericiţi şi să îşi controleze emoţiile, să se bucure de viaţă, să aibă vise şi obiective, indiferent de circumstanţe, poţi să faci asta! Pentru că totul pleacă de la psihic, şi toţi avem capacitatea de a face asta. Şi a doua, prin activităţile pe care le facem: îi facem să facă lucruri pe care ei nu ar fi îndrăznit să le facă singuri. Să coboare în rapel – de pe stâncă, să construiască un adapost în pădure, să zboare cu parapanta, iar după ce fac chestiile astea îşi dau seama că există viaţă după rutină. Pot să facă ceva. Unii încep să facă sport, alţii încep să mânânce sănătos, alţii să alerge, alţii îşi găsesc un hobby pe care îl practică. Asta e viziunea noastră: dă viaţă anilor tăi, trăieşte cu adevărat, fii viu!”, spune Simona Ciff.

La categoria drumeţii există şi un program numit “Du-ţi echipa pe cel mai înalt munte din România” – Moldoveanu – 2544m. 

“Avem teambuidinguri de aventură, de strategie, de creativitate, tematice şi C.S.R. – despre responsabilitate socială. În funcţie de ce doreşte compania să dezvolte sau de nevoile identificate de firmă, se alege unul dintre aceste programe care se personalizează pentru echipa respectivă. Poate fi o echipă mai comodă şi care nu vrea prea multă aventură, poate vor să stea undeva într-un hotel şi să participle la jocuri de echipă sau de strategie care să le dezvolte spiritul de echipă. În schimb, la supravieţuire e foarte important ca şi echipă să poată colabora. O parte trebuie să aducă hrană, cealaltă să-şi facă adăpostul, alţii să se ocupe de foc. Automat cineva trebuie să devină lider. Cum se alege: îi lăsăm pe ei să îl aleagă şi le dăm feed-back pe urmă. Fiecare activitate montană se face după ce stabilim de comun acord dacă echipa are condiţia fizică necesară. Supravieţuirea are diferite grade: nivel începători şi avansaţi, ne raportăm la abilităţile şi capacităţile fiecărei echipe. Nu vrem să-i speriem, vrem să aibă o experienţă frumoasă şi să-şi depăşească limitele”, completează Daniel Sîngeorzan.



“În teambuildingurile de supravieţuire, participanţii primesc nişte indicaţii, o hartă şi busolă, cu ajutorul cărora trebuie să găsească nişte check-point-uri şi trebuie să-şi procure hrana, să-şi facă adăpost, să filtreze apa, să-şi facă o strategie, dacă vor fi blocaţi cu echipa, etc. Abilităţile pe care şi le dezvoltă acolo îi ajută să treacă peste orice limită şi greutăţi. De ex. dacă reuşeşti să rămâi şi să-ţi găseşti resurse limitate acolo, înseamnă că o să fie piece-of-cake la locul de muncă, unde ai fax, internet, tehnologie. Le dăm feed-back: tu de exemplu nu te prea implici, tu de exemplu te implici şi nu-i laşi pe ceilalţi să se dezvolte, tu vorbeşti şi iei iniţiativa, pe când ar fi putut să rezolve colegul tău. Lasă-l să facă şi el. Să ştii să împarţi sarcinile”, adaugă Simona.

adventure

Omul, cea mai importantă resursă dintr-o companie

Specialiştii spun că 80% din problemele de acasă se reflectă la serviciu. Trainerii identifică aceste probleme şi îi ajută pe oameni să fie echilibraţi atât la job, cât şi în viaţa personală.

“Omul este cea mai importantă resursă a companiei. Tot mai mulţi manageri ai marilor companii ajung la concluzia că nu tehnologia şi utilajele le aduc profit, ci omul, resursa care le influenţează cu adevărat afacerea. Dacă omul e bine format, echilibrat şi dezvoltat, automat aduce beneficii şi profit pentru companie”, subliniază Simona.

Companiile mari, de obicei cu capital străin, au deja conceptul că atât managerii, cât şi angajaţii trebuie să meargă în permanenţă la cursuri de dezvoltare, respectiv la team buiding-uri, pentru că doar aşa îşi garantează succesul. Au început să aplice acest lucru şi în România. Ba mai mult, mai nou există un trend puternic în acest sens şi la companiile medii şi mici.

“În general în domeniul IT-ului, oamenii citiţi şi care au acces la informaţii şi oamenii care şi-au dat seama că nu e suficient să ai nişte angajaţi, că e nevoie să îi motivezi. Începe să se schimbe mentalitatea. La Team Building-uri nu mergem să ne îmbătăm, doar să ne distrăm în afara serviciului. E nevoie de nişte activităţi dirijate, cu un scop, din care oamenii se întorc cu nişte obiective. Au făcut ceva plăcut şi au învăţat ceva despre ei, ceva despre echipă. Rolul lor în echipă de exemplu ce mai au de învăţat să performeze mai bine”, adaugă Simona Ciff.

Ce spun angajatorii

Managerul uneia dintre companiile farmaceutice din Târgu-Mureş ne explică de ce e important ca oamenii să fie mereu motivaţi şi bine instruiţi, pentru ca mai apoi să performeze bine.

“La noi, politica firmei este să evaluăm periodic necesităţile angajaţilor. După ce aceste evaluări sunt realizate, de obicei la începutul anului, căutăm traininguri şi teambuildinguri pe piaţă. În ultimii ani, respectiv în 2014 şi 2015 am participat la astfel de activităţi împreună cu angajaţii şi am căutat să ne simţim bine împreună, dar să fie cu un scop, aplicabil în practică. În urma evaluărilor am ajuns la concluzia că avem următoarele probleme: muncim dificil sub presiune, avem o nevoie mai mare în cee ace priveşte comunicarea la locul de muncă, trebuie să fim eficienţi şi să ştim să ne organizăm bine sarcinile. Am ales un training pe tema – comunicare şi time-management – iar asta ne-a ajutat să comunicăm mai bine între noi şi să ne gestionăm mai eficient timpul”, spune Antoanela Constantinescu, manager într-o companie farmaceutică.

Cum se schimbă lucrurile la serviciu, dar şi în viaţa personală

Atât angajaţii, cât şi angajatorii spun că după training-uri şi activităţi organizate lucurile se schimbă în bine, atât la serviciu, cât şi acasă pentru cei care aleg să aplice informaţiile livrate.

“Atmosfera la birou a fost alta, după aceste training-uri şi team buildinguri. Am devenit mai relaxaţi, iar faptul că am reuşit să ieşim din birouri şi să facem ceva constructive împreună a fost un luucru bun. A contribuit la întărirea relaţiilor, la o comunicare mai bună. Anul acesta evaluarea va avea loc în februarie, iar apoi va fi alocat un buget pentru aceste activităţi. Vom vedea care sunt nevoile şi necesităţile noastre şi vom căuta să vedem dacă temele anterioare au fost bine fixate sau dacă va trebui să căutăm alte teme pentru activităţile in-door şi out-door”, completează Antoanela Constantinescu, manager într-o companie farmaceutică.

În momentul în care primeşte solicitarea din partea unei societăţi, compania care se ocupă de teambuilding-uri caută să descopere obiectivele companiei, problemele cu care se confruntă în fiecare zi, iar în funcţie de asta stabilesc activităţile in-door şi out-door.

“De exemplu, în comunicare există nişte greşeli frecvent întâlnite cum este transmiterea de informaţii insuficiente. Se transmite ceva, celalăluilalt îi sunt insuficiente datele, dar presupune că a înţeles – receptorul nu se gândeşte să verifice informaţiile. Dacă ar mai fi avut câteva detalii în plus ar fi cu totul şi cu totul altceva. Există jocuri amuzante şi foarte benefice care scot în evidenţă aceste greşeli într-un mod distractive, fară ca cineva să se simtă atacat şi vizat. La jocurile de comunicare de exemplu avem situaţii şi scenarii. De exemplu le arătăm cum se denaturează informaţia. Avem un text şi o parte din auditoriu iese afară. Intră primul şi îi citim un text care conţine mai multe detalii, urmând ca ceilalţi să intre rând pe rând şi să îşi transmită mesajul de la unul la celălalt. Auditoriu present ia notiţe şi observă greşelile de comunicare care apar. Ceilalţi râd de nu se poate. Îşi dau seama cum dispar date, amănunte, apar informaţii noi sau sunt deteriorate cele vechi, se atribuie anumite fapte anumitui om care nici nu a existat în scenariu. Oamenii pot să vadă pe viu cum se întâmplă asta în viaţa reală”, spune Simona Ciff.

De obicei, este o combinaţie între teambuiding-uri şi training-uri.

“Ei aşa preferă. Noi suntem specializaţi pe dezvoltarea abilităţilor individului: avem o viziune: că omul acela care lucrează în corporaţie e un om care are familie, are pasiuni, anumite activităţi în afara firmei, astfel încât în momentul în care noi livrăm o informaţie sau dezvoltăm o abilitate, abilitatea respectivă nu va fi folosită strict între orele 9-17 cât lucrează el, ci şi în viaţa de zi cu zi. Modul în care poate spune: cum pot eu să mă dezvolt mai bine, ce am eu de lucru la mine. Mergem foarte mult pe individ, punem accentul pe individ. Astfel nu se simte forţat, ci zice: uite: compania vrea binele meu, informaţiile acestea mă ajută şi acasă”, completează Simona.

Valoarea oamenilor, indiferent de poziţie, e aceeaşi

Daniel Sîngeorzan ne explică cum teambildingurile au ca şi scop reproducerea unor situaţii care pot să apară la locul de muncă şi rezolvarea lor, într-un mod distractiv. Fiecare membru al echipei e ajutat să-şi conştientizeze locul în echipă. Printr-un program intitulat “Împreună suntem mai puternici”, fiecare angajat e ajutat să-şi înţeleagă rolul în companie.

“Imaginaţi-vă o maşină: managerul e volanul, un alt angajat o roată şi aşa mai departe. În teambuilding fiecare trebuie să conştientizeze la ce e bun”, spune Daniel Sîngeorzan

Nimeni nu e mai important

“Ajutăm pe fiecare să se simtă important, indiferent de rolul pe care îl are în echipă. Nimeni nu e mai important decât managerul şi nici managerul decât ceilalţi. Fiecare are un anumit rol, fiecare e important şi îi ajutăm să identifice că şi femeia de serviciu e importantă. Pentru că dacă ea nu ar face curat şi nu ne-ar ajuta, ne-ar fi mai greu să ne dezvoltăm activitatea. Şi omul care livrează, magazionerul, absolut toată lumea. Oricine în tot lanţul acela are o anumită importanţă. În momentul în care oamenii văd că fiecare e important, chiar dacă jobul lui e diferit, atunci dispar anumite probleme”, subliniază Simona.

Şeful bun sau şeful rău

“Dacă managerul e un adevărat lider şi înţelege că nu e pus acolo să urle la oameni şi să dea porunci, ci să motiveze oamenii, atunci oamenii performează în alt fel. Dacă e tipul de şef pur românesc şi zice «eu sunt şef şi dau şi crăp», atunci e mai dificil. Noi dacă vedem managerul ştim cum sunt angajaţii, dacă îi vedem pe ei ştim cum e managerul”, adaugă specialiştii.

Sfaturi pentru angajaţi şi pentru angajatori

Ca psiholog şi trainer, Simona Ciff are câteva recomandări atât pentru angajatori, cât şi pentru angajaţi. În primul rând fiecare trebuie să îşi dezvolte inteligenţa emoţională.

“Studiile arată foarte clar că nu abilităţile tehnice sunt cele care îţi garantează succesul, ci inteligenţa emoţională. În alte cuvinte, poţi să fii intelligent, dar dacă nu ai capacitatea să-ţi controlezi emoţiile, să ai relaţii bune cu ceilalţi nu ai cum să reuşeşti într-un mediu în care ai nevoie de munca în echipă. Din acest motiv în toate companiile care lucrează cu echipa, succesul lor depinde de inteligenţa emoţională a liderilor şi a echipei. Şcoala te pregăteşte pe abilităţi teoretice, tehnice, dar nu acelea îţi garantează succesul, ci flexibilitatea şi inteligenţa emoţională. Nu specia cea mai puternică supravieţuieşte, ci specia care e flexibilă şi se adaptează” spune Simona

Angajatori, învestiţi în manageri lideri!

“Recomand ca proprietarii firmei să investească în manageri lideri – adică nu în oameni care sunt şefi pentru că urlă la angajaţi, ci în oameni care poate au mai puţine abilităţi tehnice, dar pot să motiveze oamenii. Rolul unui manager nu este să facă el, ci să motiveze echipa să acţioneze. Dacă managerul poate să fie cât de bun, absolvent de Oxford, dar dacă nu reuşeşte să-l motiveze pe omul de sub el, acesta nu reuşeşte să performeze, frânează foarte mult dezvoltarea”, explică Simona

Alegeţi oamenii potriviţi pentru locul potrivit!

“Să investească în oameni şi să aleagă oameni potriviţi pentru locul potrivit. Noi spunem că pun un peşte care înoată în apă, să facă treaba unui elefant. Dacă ar face doar o rocadă undeva ar fi mai performanţi şi ar evolua mai bine”, mai arată cei doi.

Sfaturi pentru angajaţi

Să fie sincer şi să se gândească ce valoare aduce el, ca angajat, dacă se angajează într-o firmă. Să nu accepte orice pentru bani. Să-şi dezvolte abilităţi emoţionale, să înveţe să-şi controleze emoţiile, să înveţe să relaţioneze pozitiv cu ceilalţi. Să înveţe mereu, să se dezvolte, să devină mai buni pe ceea ce face. Să facă bine ce fac: mături, mătură cu pasiune şi mătură bine, cu zâmbetul pe buze şi în toate colţurile! Eşti contabil, fii cinstit şi nu te plânge că ai de făcut bilanţuri, tu ai ales, răspunde frumos, fă-o cât mai perfect!”, completează Simona Ciff.

Târgu-Mureş


Ultimele știri
Cele mai citite

Partenerii noștri