Cămătari condamnați după ce le-au luat alocațiile și ajutoarele sociale oamenilor, în schimbul datoriilor
0Trei persoane din Mureș au fost condamnate la închisoare cu suspendare pentru constituirea unui grup infracțional specializat în șantaj și cămătărie. Au forțat mai multe persoane să le dea alocațiile sau ajutoarele sociale în schimbul datoriilor.

În data de 8 august 2023, Curtea de Apel Târgu-Mureș a condamnat trei persoane, doi bărbați și o femeie, la pedepse cuprinse între 2 ani și 4 luni și 2 ani și 10 luni de închisoare cu suspendare. În sarcina fiecărui inculpat s-a stabilit un termen de supraveghere de 4 ani, fiind obligați ca în acest timp să presteze fiecare și 100 de zile de muncă neremunerată în folosul comunității.
Din investigații a reieșit că, începând cu anul 2015, un bărbat și o femeie, cu sprijinul unui alt bărbat, toți din orașul Ungheni, județul Mureș, ar fi acordat bani, cu titlu de împrumut, mai multor persoane, pentru care ar fi perceput dobânzi mari. Inculpaţii au profitat de niște familii aflate la limita subzistenței.
La început au acordat împrumuturi la câțiva vecini, după care s-au extins „la aproape tot satul”, după cum susțin procurorii. Inculpații au terorizat oamenii dintr-o localitate componentă a orașului Ungheni. După ce ajungeau la o înțelegere, victimele erau chemate la domiciliul cămătarului unde se stabileau condiţiile împrumutului şi se acordau banii ceruți. Concubina inculpatului nota într-un „caiet de datorii” persoana împrumutată, suma dată, dobânda aferentă şi perioada împrumutului.
Pentru a scăpa de datorii o familie a renunțat la alocația celor șapte copii
În unele cazuri, cămătarii chiar dublau suma datorată ceea ce îi punea pe datornici în situaţii aproape imposibile de a restitui banii ceruți. Pentru a-i convinge pe oameni să le dea banii solicitați se apela la ameninţări sau chiar la violenţe fizice. Sub semnul fricii, inculpații îi obligau pe victime să le dea alocațiile copiilor sau ajutorul social.
„Pentru a-şi recupera suma împrumutată şi câștigul scontat, inculpaţii pretindeau datornicilor, ca unică modalitate de a scăpa de datorii, să meargă la notar şi să-şi cedeze toate veniturile obţinute cu titlu de alocație pentru copii, ajutorul pentru persoane sărace sau alte asemenea indemnizații primite de la stat, în favoarea inculpaţilor…, pe o perioadă cuprinsă între 6 – 18 luni (indiferent cât mai aveau de plătit din datorie, sau dacă datoria era mult mai mică decât aceste sume), ceea ce făcea ca suma obţinută de către cei doi inculpaţi să fie şi de 4 –10 ori mai mare decât suma ce o aveau de restituit datornicii conform înţelegerii iniţiale”, susțin procurorii în dosar.
Astfel, o familie pentru a scăpa de datorii a cedat, prin act notarial, alocația celor șapte copii ai săi. Anchetatorii au demonstrat că inculpații au acordat câteva sute de împrumuturi cu dobândă, „clienții” cămătarilor ajungând să fie aproape întreaga comunitate a localității.
Instanța de judecată a decis ca inculpații să plătească unei singure persoane daune materiale în valoare de 17.441 lei. Celelalte persoane au renunțat la pretențiile formulate față de inculpați.
Acesta este doar unul dintre dosarele de cămătărie care s-a aflat la organele penale sau pe rolul instanțelor din Mureș. În trecut, mai multe rețele de cămătari din acest județ au fost destructurate de DIICOT. În iunie 2021, zeci de persoane au participat, la Târgu Mureş, la un protest spontan împotriva practicării cămătăriei.
De ce au primit inculpații pedepse mici
Deși Parchetul a arătat că pedepsele principale aplicate de către Tribunalul Mureș față de cei trei cămătari sunt „nejustificat de blânde, nefiind proporţionale cu gravitatea faptelor comise şi periculozitatea inculpaţilor”, Curtea de Apel Târgu Mureș a menținut pedepsele. A crescut doar durata termenului de supraveghere a executării pedepselor principale stabilite de prima instanţă, de la 3 ani la 4 ani în sarcina fiecăruia dintre inculpaţii și numărul zilelor de muncă neremunerate de la 60 la 100 de zile.
„Curtea subliniază că aplicarea pedepsei nu trebuie să echivaleze totuși unei acțiuni de răzbunare, ci are ca obiectiv reinserţia socială a infractorului și prevenția generală, fiind, totodată, necesar, ca sancțiunea să fie individualizată într-o manieră care să îl convingă pe inculpat de necesitatea respectării legii şi să îi determine în viitor să nu mai comită fapte penale. Instanța de control judiciar mai reține că inculpații sunt la primul contact cu legea penală”, se menționează în motivarea Curții de Apel Târgu Mureș.
S-a luat această decizie și pentru că „în condiţiile naturii şi gravităţii faptelor comise, executarea efectivă a pedepsei prin privarea de libertate a inculpaților nu ar avea efecte consistente în privinţa reeducării şi reintegrării sociale a acestora, ci mai degrabă un efect punitiv disproporționat”, se mai arată în motivare.